O mușcătură de căpușă poate apărea la copiii care frecventează zonele umede și împădurite. Este important să extrageți parazitul imediat sau, mai bine, să contactați un medic.
Căpușele sunt paraziți care aparțin aceleiași familii ca păianjenii și acarienii. Acestea variază ca mărime între doi și opt milimetri lungime și, în medie, cele mai mari exemplare sunt femelele adulte. Au o culoare maro-roșcată.
Căpușele trăiesc printre ierburi sălbatice, tufișuri și zone de tufăriș din climatul temperat, dar se adaptează și la condițiile de mediu nefavorabile de climat rece sau uscat.
În lunile de iarnă cad într-un fel de hibernare și chiar rămân luni de zile fără să se hrănească. Odată cu debutul sezonului estiv ele se trezesc și pleacă în căutarea unei gazde cu sânge cald cu care să se hrănească.
Pentru căpușe, hrănirea cu sânge este esențială pentru supraviețuire și finalizarea ciclului de dezvoltare și evoluție. Masa poate dura zile întregi și, odată terminată, căpușa se desprinde spontan. Mușcătura în sine nu provoacă o reacție alergică, dar căpușele sunt periculoase deoarece pot deveni purtători ai diferitelor tipuri de agenți infecțioși, cum ar fi virușii.
Mușcătura de căpușă este nedureroasă și nu provoacă o reacție alergică, așa că este posibil ca parazitul să se fi atașat de pielea copilului (sau chiar a adultului) fără ca aceștia să-și dea seama de prezența sa.
Din acest motiv, la întoarcerea dintr-o excursie, este important să scoateți hainele copilului și să le examinați cu atenție pentru a vă asigura că nu există căpușe ascunse în pliurile țesăturilor.
Apoi trebuie să inspectați cu atenție pielea bebelușului, în special în pliurile coatelor și genunchilor, pe spate, pe scalp și în spatele urechilor. În aceste puncte, de fapt, căpușele tind să se atașeze. În caz de mușcătură de căpușă, adica daca observi parazitul atasat cu ciocul de pielea bebelusului, iata sfatul de urmat.
Dacă îți dai seama că copilul are o căpușă atașată de piele, trebuie să rămâi calm și să încerci să îndepărtezi parazitul cât mai curând posibil.
Această manevră este esențială pentru a limita timpul în care ciocul rămâne în contact cu pielea. Cu mâinile foarte curate, folosește o pensetă cu vârfuri înclinate. Vârfurile se așează pe piele, apăsând ușor pentru a prinde bine căpușa, apoi trăgând ferm și hotărât, rotindu-se în sensul acelor de ceasornic fără a strânge.
Dacă nu sunteți sigur dacă puteți face acest lucru, cel mai bine este să vă adresați medicului dumneavoastră. O manevră executată incorect poate determina căpușa să regurgiteze sângele pe care l-a aspirat deja, crescând riscul de infecție. În final, leziunea este dezinfectată cu o soluție fără alcool.
Căpușa atașată de piele poate fi recunoscută doar efectuând o inspecție atentă: în practică se vede un punct întunecat în relief pe piele, care crește pe măsură ce suge sângele gazdei. De obicei, după o mușcătură de căpușă, puteți observa o mică umflătură roșie pe piele, însoțită de mâncărime. În orice caz, cel mai bine este să vă adresați medicului dumneavoastră și să țineți sub observație zona afectată.
Dacă căpușa este infectată, se pot dezvolta boli care trebuie tratate corespunzător. Iată care sunt infecțiile care pot fi purtate de mușcăturile de căpușe.
Meningoencefalită
Este o boală virală care poate avea simptome ușoare asemănătoare gripei sau poate provoca dureri de cap, dureri musculare, febră mare, confuzie psihică, dureri de spate sau gât, pierderea sensibilității la nivelul membrelor. Disconfortul apare la 7-14 zile de la înțepătură. Cea mai eficientă apărare este vaccinul.
Borrelioza sau boala Lyme
Se datorează bacteriei Borrelia burgdorferi. Provoacă așa-numitul eritem migrant la două săptămâni după mușcătură, însoțit de dureri osteo-musculare, cefalee, oboseală intensă. Se tratează cu antibiotice prescrise de medic.
Febră de buton mediteranean sau rickettzioză
La locul mușcăturii de căpușă apare o erupție cutanată sub formă de buton, cauzată de bacteria Rickettsia: este un ulcer roșu cu o zonă centrală de culoare închisă. În plus, apare o febră ușoară și o erupție cutanată localizată pe palmele mâinilor și tălpile picioarelor. Dacă o persoană este sănătoasă, își revine spontan.
Tularemie
Este transmisă de bacteria Francisella tularensis, a cărei vectori sunt și păduchii și calarei. La câteva zile după mușcătură, provoacă stare de rău, febră, ganglioni limfatici umflați și ulcerații localizate. Trebuie diagnosticat cu un examen medical și prelevare de sânge pentru a testa anticorpi. Se tratează cu antibiotice specifice.
Deși, în majoritatea cazurilor, mușcăturile de căpușă nu au consecințe, este important să se țină sub observație zona afectată în cazul în care apar semne de infecție.
Dacă nu apar simptome în aproximativ o lună de la mușcătură, este probabil că nu vor exista consecințe și să nu se dezvolte nicio boală. În schimb, acordați atenție acestor simptome:
- aspectul erupției cutanate, adică pete de culoare roșiatică pe pielea feței;
- formarea unei zone roșii în jurul zonei înțepăturii, care poate atinge o lățime de până la câțiva centimetri;
- stare generală de rău, cu slăbiciune, cefalee, febră, dureri musculare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil