Toată ziua cu căști: când merg pe stradă, când învață, chiar și când vorbesc între ei. Adolescenții ascultă muzică non-stop, tot timpul. Este rău să asculți muzică toată ziua? Haideți să descoperim mai multe despre acest subiect în articolul de mai jos.
Muzica este un fenomen social, inseparabil de experiența umană. Muzica, pentru adolescenți, este un spațiu de exprimare individuală și socială.
Cu zeci de ani în urmă, tinerii foloseau Walkman-ul, apoi CD player-ul, playerele MP3 și, în sfârșit, muzica direct pe telefoanele lor mobile.
Acest lucru a permis adolescenților, care ascultau deja mult mai multă muzică în medie decât alte grupe de vârstă, să fie în mod continuu „prinși” de ea.
Și din moment ce orice exces este mereu îngrijorător, mulți părinți (îngrijorați și de versurile melodiilor) se întreabă dacă nu va e ceva negativ. Răspunsul este NU, în general nu este rău, chiar dacă, ca aproape întotdeauna în domeniul educațional, sunt câteva aspecte de clarificat.
Studiile au clarificat de mult un lucru: muzica este bună pentru creier. Se știe că creierul muzicienilor profesioniști este mai bine conectat și că, în plus, au mai multă memorie și o flexibilitate cognitivă mai mare, ceea ce îi ajută să se concentreze mai bine și să producă mai multă dopamină (care este neurotransmițătorul asociat cu fericirea).
Cele mai notabile beneficii ale muzicii sunt următoarele:
Muzica poate induce sentimente de plăcere și, de fapt, oamenii (nu doar adolescenții) consideră muzica drept unul dintre cele zece lucruri care aduc plăcere în viața lor, mai presus de bani, mâncare și artă.
Ascultarea muzicii duce la o stare de concentrare și o conștientizare de sine sporită, similară cu cea obținută cu mindfulness, care ajunge să aibă un impact pozitiv asupra capacității de concentrare.
Muzica are un efect pozitiv asupra conectivității creierului, făcând mai eficiente „autostrăzile” prin care circulă informația. Consecința acestui lucru este că oamenii care ascultă muzică adesea învață mai bine.
Fotografie de la Ron Lach/ Pexels
În adolescență, emoțiile sunt la suprafață. Muzica poate acționa ca un vehicul prin care aceste emoții sunt catalizate (de exemplu, când ai un atac de furie, este mai bine să te închizi în cameră și să asculți muzică decât să țipi sau să ataci).
Adolescentul tău ascultă muzică care nu-ți place, pe care o crezi oribilă? Acesta este un semn bun.
Înseamnă pur și simplu că se identifică mai mult cu valorile grupului său de colegi decât cu cele ale familiei sale și, prin urmare, că a luat hotărât calea care îl desparte de tine. Iar despărțirea de tine este, de fapt, „programul creierului” al adolescenței.
Căutarea personalității în adolescență are loc în două sensuri: simțul individual (nevoia de a fi oameni diferențiați de părinți) și simțul social (nevoia de a se simți parte dintr-un grup generațional). Cele două simțuri se întăresc reciproc: copilul tău ascultă o anumită muzică pentru că crede că este sau vrea să fie o anumită persoană
Nu există un tip de muzică care să stimuleze creierul mai mult decât altul: beneficiile apar atunci când ascultăm muzica noastră preferată, oricare ar fi aceasta.
Versurile agresive, sexiste, apologia alcoolului și drogurilor nu au consecințe? Ar trebui să li se permită adolescenților să asculte ceva fără să-și facă griji?
Fotografie de la Breakingpic/ Pexels
Deși mulți adolescenți „ignoră de bună voie” versurile care intră în conflict cu valorile lor, le acordă puțină atenție sau chiar încetează să asculte muzică care îi face inconfortabil în privat, dar o acceptă atunci când sunt în grupuri, ca parte a socializării lor.
Este din ce în ce mai clar că cele mai grave coșmaruri ale părinților (că copiii lor vor deveni oameni violenți ascultând muzică violentă) au un sâmbure de adevăr: relația dintre un anumit tip de muzică (și mai ales un anumit tip de videoclip nepotrivit) cu o probabilitate mai mare de:
– acceptare a stereotipurilor sexuale, violenței împotriva femeilor și chiar abuzul sexual;
– acordarea a o mai mare importanță aspectului fizic, mai ales în cazul fetelor tinere (care poate duce la tulburări de alimentație);
– adoptare de comportamente riscante și abuzați de alcool sau droguri
– participarea la episoade de violență la școală (și în mod specific, la agresiune împotriva profesorilor);
– provocarea depresiei și chiar încercări de sinucidere.
Această probabilitate crește cu cât au fost văzute sau ascultate videoclipuri pe aceste tipuri de subiecte.
Interdicția nu va funționa. Este practic imposibil să „îndepărtezi” un adolescent de la muzica care îi place și, probabil, insistând că versurile nu sunt potrivite sau că calitatea muzicală este foarte scăzută va avea doar efectul opus
Cu puțină atenție poți să-ți ajuți copilul să exploateze aspectele pozitive ale muzicii evitându-le în același timp pe cele negative:
– Creați un mediu prietenos cu muzica acasă.
Ascultă muzică acasă, pe cât posibil. O idee bună este ca fiecare membru al familiei să aibă o listă de redare și să îi asculți pe toți. Este important să fii atent la muzica lor, să o asculți, să pui întrebări.
– Promovarea educației muzicale
Dacă fiul sau fiica dumneavoastră este interesat să învețe să cânte la un instrument, încurajează-l. Evită să-i spui că nu îi vei plăti lecțiile de muzică pentru că ar avea mai puțin timp de învățat: caută echilibrul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil