Este posibil ca adolescenții cufundați în limbaje violente și misogine să interiorizeze gândurile discriminatorii, sexiste și abuzive chiar și cu expunerea la muzica trap? Iată ce ne spune un expert.
Impactul acestui gen de muzică asupra tinerilor nu este o problemă marginală, întrucât expunerea colectivă la violență, misoginie, discriminare de gen ar putea avea consecințe asupra formării băieților și fetelor.
Probabiln ne-am întrebat asta de multe ori, ca părinți, dar și ca educatori: cum este posibil ca anumite limbaje și comportamente agresive și discriminatorii să se fi strecurat în casele noastre, ajungând pe buzele celor mici?
Totuși, doar ascultă muzica pe care o acceptăm în timpul jocurilor sau, și mai rău, la ziua fiicei/fiului nostru: capcana este un continuum de rime înfiorătoare, cuvinte grele care zboară parcă ar scăpa de forța gravitației. În plus, expunerea prematură, excesivă și inadecvată la rețelele sociale accelerează procesul de învățare despre această lume.
În acest articol ne-am concentrat asupra posibilului impact al muzicii trap asupra comportamentului tinerilor, întrucât cultura tineretului, pe cât de normală este, se hrănește și prin ceea ce intră pe urechi.
”Generalizând, nu suntem foarte conștienți că ceea ce comunicăm și felul în care o facem sunt o expresie a contextului socio-cultural în care creștem și a valorilor acestuia.
Cuvintele pe care le folosim, și felul în care le pronunțăm, pot alimenta prejudecăți, stereotipuri și discriminări întrucât cuvintele, clișeele considerate inofensive, pot contribui la crearea unui scenariu cultural sexist. Și în acest scenariu, noile generații învață, prin imitație, cum să vorbească și ce comportamente să acționeze.
Fetele, băieții și adolescenții care cresc cufundați în limbaje violente și misogine pot, așadar, să își apropie aceste modele de comunicare, să le interiorizeze și să acționeze asupra lor în relațiile personale, în special cu proprii semeni.
Aceste efecte apar mai clar dacă, la vârsta de dezvoltare, cineva este victima violenței verbale, precum insulte, amenințări și denigrare: în aceste cazuri creșterea băieților și fetelor este deteriorată, va exista o influență negativă asupra percepției de sine, iar limba învățată se va manifesta cel mai probabil și la vârsta adultă. În plus, violența verbală are și consecințe semnificative asupra comportamentului copiilor abuzați verbal, care prezintă rate mai mari de delincvență și probleme interpersonale în comparație cu colegii lor neabuzați.
Foto: Freepik @freepik
Datele OMS raportează că abuzul emoțional (și abuzul verbal este o formă de abuz emoțional ) este cea mai răspândită formă de maltratare în copilărie”, a spus Giuseppe Di Rienzo, pedagogist, expert în procese de formare, membru al Consiliului Italian al Garantului pentru Copilărie și Adolescență.
„Muzica nu este o problemă, la fel cum nu este o problemă un film cu scene violente sau o carte care descrie episoade de violență. Acestea nu constituie o problemă dacă cei care se raportează la toate acestea sunt capabili de discernământ și de spirit critic; dacă ai în jurul tău adulți capabili să stimuleze gândirea critică a copiilor.
Acest lucru este fundamental deoarece, în perioada adolescenței, nu există o comunicare eficientă între diferitele părți ale creierului și acest lucru afectează capacitatea de a decide, echilibrând emoția și rațiunea. Emoțiile în adolescență pot apărea rapid și intens și acesta este motivul pentru care, în această fază particulară a vieții, recurgem mai mult la acțiune decât la reflecție.
Și acesta este motivul pentru care societatea, în ansamblul său, trebuie să joace un rol educațional conștient pentru că fie că ne place sau nu, fiecare persoană transmite referințe care influențează , la bine și la rău, formarea identității noilor generații. Tinerii și bărbații au nevoie de modele de urmat pe care să le prețuim și la care să ne referim: noi, adulții, avem o responsabilitate educațională uriașă și, în consecință, o responsabilitate uriașă în sprijinirea dezvoltării abilităților critice în noile generații.”
Muzică trap care laudă banii, drogurile, abuzul, justificarea insultelor, agresiunea față de suburbiile (uneori fictive) în care a crescut, dezbrăcând-o de orice tip de valoare, de construcție în afară de marginalizarea suferită de acești cântăreți, înlătură orice formă de empatie, solidaritate, ușurință adevărată și pozitivă în relațiile dintre semeni (și nu numai). Rolul nostru ca adulți este să nu-i subestimam efectele, să nu o promovăm. Și chiar dacă pare că luptăm împotriva morilor de vânt, din cauza unui context general de intenții rele și acțiuni rele, nu putem renunța. Dacă ne pasă de schimbare, nu putem scăpa de nicio formă de responsabilitate”, a mai sfătuit expertul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil