Pe măsură ce tehnicile de investigare a creierului se perfecționează, relația dintre educație și neuroștiință devine tot mai strânsă, dând naștere unor noi ramuri de cunoaștere, precum neuroeducația.
De fapt, astăzi, neuroeducația a încetat să mai fie o disciplină teoretică, transformându-se într-un instrument practic care oferă părinților și profesorilor informații extrem de valoroase pentru a educa copiii într-un mod mai respectuos, mai sensibil și mai evolutiv.
Citește și Cercetătorii Harvard arată ce motivează cu adevărat arhitectura creierului în formare a copiilor
SURSA FOTO: freepik.com @ImageFlow
Înțelegerea mecanismelor de funcționare ale creierului și a etapelor de dezvoltare a acestuia le permite părinților să își ajusteze așteptările în funcție de abilitățile reale ale copilului, notează etapainfantil.com. Astfel, nu vor solicita lucruri pentru care acesta nu este pregătit, iar frustrarea va fi evitată.
În același timp, cunoașterea limitelor de dezvoltare ale copilului le permite părinților să conceapă activități care să îi stimuleze. Astfel, se creează un mediu propice pentru dezvoltarea celui mic.
De asemenea, înțelegerea principiilor de funcționare ale creierului îi ajută pe părinți să înțeleagă mai bine comportamentele copiilor și să fie mai sensibili la nevoile lor, facilitându-le implementarea unei educații parentale pozitive care generează un atașament sigur.
SURSA FOTO: freepik.com @BillionPhotos
Neuroplasticitatea se referă la capacitatea creierului de a-și schimba structura și funcționarea pe parcursul vieții, ca răspuns la stimulii din mediu.
Până la vârsta de șase ani, copiii au o neuroplasticitate uimitoare, ceea ce le permite să învețe fără mare efort, atâta timp cât li se oferă oportunități într-un mediu de învățare sigur și pozitiv.
Datorită neuroplasticității, știm că un copil care suferă de o anumită dizabilitate sau deficiență va putea să o compenseze prin dezvoltarea altor abilități.
Zonele emoționale și raționale ale creierului lucrează împreună, așa că este o greșeală să credem că gândirea este separată de sentiment. Învățarea complexă s-a dovedit a fi întărită de provocări și inhibată de amenințări. Asta înseamnă că, pentru a-i ajuta pe copii să învețe, trebuie să ne asigurăm că învățarea este semnificativă, pozitivă, distractivă și plină de satisfacții.
Dacă educația este bazată pe țipete, amenințări, frică și pedepse, se va genera stres, care blochează hipocampul — structura care are un număr mare de receptori pentru neurotransmițătorii de stres și care este esențială pentru memorie.
Dacă educația se face cu respect și dragoste, învățarea va avea un impact mai durabil.
Mulți părinți cred că accelerarea învățării anumitor conținuturi este benefică pentru copii, dar, în realitate, acest lucru nu este întotdeauna adevărat.
S-a constatat că încercarea de a preda matematică sau scris unui copil de trei ani ar putea fi chiar contraproductivă.
Neuroeducația arată că, pe parcursul dezvoltării, apar perioade sensibile — etape în care creierul a atins o maturizare adecvată și este mai receptiv la învățarea anumitor abilități.
Prin urmare, este esențial ca părinții să respecte ritmul natural de maturizare al fiecărui copil.
Nu există o singură cale către învățare și nici o singură formă de inteligență. Teoria Inteligențelor Multiple a lui Gardner sugerează că există diferite tipuri de inteligențe și că fiecare persoană are o combinație unică de inteligențe lingvistice, logico-matematice, spațiale, corporal-cinetice, muzicale, interpersonale și intrapersonale.
Unii copii învață mai bine ascultând, în timp ce alții au nevoie să vadă sau să aplice conținutul. Niciun tip de învățare nu este superior altuia; toate sunt căi valide de explorat.
A educa un copil înseamnă a-i oferi oportunități astfel încât să-și dezvolte talentele și inteligența la maximum.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.