Ministerul Educației a publicat în Monitorul Oficial o metodologie pentru monitorizarea, identificarea, evaluarea, prevenirea și combaterea segregării în școlile din învățământul preuniversitar.
Segregarea școlară reprezintă o formă gravă de discriminare, care duce la inegalități în accesul la educație de calitate și afectează dreptul elevilor de a învăța în condiții de egalitate.
Aceasta are repercusiuni grave asupra elevilor și asupra societății în ansamblu, inclusiv prin creșterea abandonului școlar, dificultăți în menținerea elevilor în școală și consolidarea prejudecăților.
SURSA FOTO: Freepik.com@Drazen Zigic
În acest context, noua metodologie adoptată reglementează, printre altele, modul în care sunt organizate spațiile din sălile de clasă pentru a preveni segregarea elevilor din grupuri vulnerabile.
De exemplu, atunci când băncile sunt aranjate pe șiruri și numărul elevilor depășește 25, se recomandă schimbarea periodică a locurilor acestora, pentru a evita situațiile în care unii elevi rămân permanent așezați în ultimele bănci.
Aceste măsuri sunt mai puțin aplicabile pentru clasele cu mai puțin de 25 de elevi.
„Unitățile de învățământ preuniversitar care au săli de clasă ce păstrează aranjarea spațială pe șiruri de bănci, au minim 25 elevi înscriși în respectiva clasă și nu asigură rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional, au obligația de a distribui în mod echitabil elevii în bănci;
acolo unde este posibil, elevii care aparțin grupurilor vulnerabile nu vor fi plasați în ultimele două bănci din sala de clasă”, potrivit documentului.
SURSA FOTO: Freepik.com@master1305
În plus, se recomandă adoptarea unor aranjamente alternative ale băncilor, precum organizarea acestora în cerc, semicerc sau amfiteatru, pentru a sprijini o interacțiune mai eficientă între elevi.
Noul ordin nu specifică metodele exacte de distribuire a elevilor în bănci, lăsând deschisă posibilitatea utilizării unui sistem de selecție aleatorie sau aplicării unor criterii care nu garantează o repartizare echitabilă.
Totuși, se subliniază faptul că elevii din grupurile vulnerabile nu trebuie să fie plasați exclusiv în ultimele bănci, pentru a preveni riscul de stigmatizare și excluziune socială.
„Pentru prevenirea segregării școlare prin plasarea elevilor în ultimele două bănci, unitățile de învățământ preuniversitar pot să asigure rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional sau pot să reamenajeze spațiul clasei în alt fel decât cel pe șiruri de bănci, cum ar fi: în cerc, semicerc sau amfiteatru, salon etc”, este precizat în document.
Inspectoratele școlare vor efectua verificări detaliate pentru a se asigura că unitățile de învățământ respectă noile reglementări și vor susține procesul de desegregare.
SURSA FOTO: Freepik.com@freepik
În plus, Comisia Națională pentru Desegregare Școlară (CNDS) va centraliza informațiile și va transmite un raport anual către Ministerul Educației.
Totodată, metodologia prevede implementarea unei proceduri de monitorizare continuă a unităților de învățământ, în special a celor cu un risc ridicat de segregare, precum și a școlilor care derulează planuri de desegregare școlară.
În ceea ce privește evaluarea segregării, metodologia introduce un „scor de segregare școlară”, care va reflecta ponderea elevilor din grupuri vulnerabile la nivelul fiecărei școli și clase.
În final, metodologia subliniază importanța monitorizării continue a școlilor pentru cel puțin doi ani școlari consecutivi după implementarea unui plan de desegregare, pentru a preveni orice formă de resegregare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil