Cu siguranță, ca părinți, ne dorim tot ce e mai bun pentru copiii noștri. În lumea plină de provocări de astăzi, ne preocupăm de bunăstarea și siguranța lor. Cu toate acestea, știm că nu putem să-i ținem mereu într-o bulă. Este important să-i pregătim pentru viață, dar și să evităm să-i educăm în frică.
În loc să le transmitem fricile noastre, putem ajuta copiii să înțeleagă lumea înconjurătoare într-un mod pozitiv și să le dezvoltăm abilitățile necesare pentru a face față provocărilor. Astfel, putem contribui la transformarea lumii într-un loc mai frumos pentru viitorul lor.
Cu siguranță, perspectiva noastră asupra lumii joacă un rol important în viața noastră, atât în gândirea noastră, cât și în relațiile noastre și bunăstarea noastră fizică și emoțională. Acest aspect devine și mai important atunci când vorbim despre modul în care îi învățăm pe copiii noștri să vadă lumea.
S-ar putea să credem că a transmite copiilor noștri o viziune mai negativă asupra lumii îi ajută să fie mai pregătiți pentru viață, deoarece îi învață să identifice mai ușor pericolele și amenințările. Cu toate acestea, cercetările arată că aceasta este o concepție greșită. Un studiu recent a subliniat importanța „credințelor noastre primare ale lumii”, adică acele convingeri fundamentale care ne ghidează în viață.
Conform cercetării, a vedea lumea ca un loc periculos nu este benefic pentru noi. Persoanele cu o credință primară negativă tind să aibă o sănătate mai precară, sunt mai predispuse la depresie și se simt mai puțin împlinite în viața lor. De exemplu, teama de lume ne poate face să fim mai neîncrezători, să ne îndoim de intențiile celor din jur și să evităm experiențe minunate, de teamă că ar putea avea consecințe negative.
Un alt studiu a arătat că o viziune negativă asupra lumii ne poate face să fim mai prejudecați și ostili față de anumite grupuri de oameni, cum ar fi imigranții.
Prin urmare, învățându-i pe copii să se teamă de lume, le creăm nu doar daune mentale și emoționale, ci și opinii rigide despre realitate, tindând să gândească în extremele „totul este rău” sau „totul este bun”. În loc să-i învățăm să se teamă, putem să-i ajutăm să dezvolte o perspectivă mai echilibrată asupra lumii, care îi va ajuta să navigheze mai bine în viață. Este important să le transmitem încredere, să promovăm empatia și să-i învățăm să gândească critic, astfel încât să devină adulți pregătiți pentru provocările lumii reale.
Adevărat, lumea nu este mereu în nuanțe roz. Cu toate eforturile noastre, părinții înțeleg că viața nu este mereu idilică și armonioasă. Există tragedii, războaie, dezastre naturale, pandemii și multe altele care pot genera frică și îngrijorare, fără îndoială. Aceste subiecte vor trebui abordate într-un fel sau altul cu copiii noștri, la momentul potrivit.
Este esențial să abordăm aceste teme cu grijă, așteptând momentul în care copiii au maturitatea necesară și adaptându-ne explicațiile în funcție de vârsta lor. Să vorbim cu sinceritate, să ne asigurăm că se simt în siguranță și să le răspundem la întrebări este cea mai bună modalitate de a aborda subiecte sensibile.
Cu toate acestea, chiar dacă este important să nu ascundem realitățile dificile de copiii noștri, nu trebuie să-i educăm în frică. Așa cum am discutat în prealabil, aceasta poate avea consecințe negative. După ce copiii înțeleg partea mai dificilă a vieții, este normal să experimenteze dezamăgiri și să vadă lumea cu ochi critici. Dar trebuie să fim atenți, deoarece cunoașterea acestor aspecte negative poate declanșa reacții precum coșmaruri, frici, crize de furie și tristețe.
Exact, educarea copiilor noștri nu se referă la a-i izola într-o bulă sau la a le spune că lumea este un paradis permanent. În schimb, este vorba despre a le oferi înțelegerea că, în ciuda problemelor care pot apărea, nu trebuie să vadă lumea ca pe un loc înfricoșător sau apocaliptic.
Pe lângă faptul că le reamintim că lumea este plină de lucruri minunate și îi ajutăm să păstreze speranța, este esențial să subliniem că multe dintre aceste aspecte pozitive sunt rezultatul eforturilor milioanelor de oameni și că și ei pot, și ar trebui, să facă parte din această mișcare a lucrurilor bune. Educarea lor în spiritul păcii și valorilor precum rezistența și speranța sunt aspecte fundamentale pe care nu trebuie să le neglijăm.
Învățarea generozității, amabilității și empatiei prin respect și comunicare este de o importanță majoră. Studiile au arătat că copiii crescuți cu dragoste, compasiune și empatie au tendința de a fi mai generoși cu ceilalți. De asemenea, adolescenții care au relații strânse cu părinții lor dezvoltă empatie față de semenii lor.
Povestindu-le despre oamenii care, în mijlocul tragediilor sau unor vești proaste, vin în ajutorul celorlalți și se implică în sprijinirea lor, le oferim exemple valoroase. Mai presus de toate, putem să-i învățăm prin propriul exemplu să efectueze acele mici acte de bunătate care strălucesc în întuneric și care pot contribui la transformarea lumii într-un loc mai frumos.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.