„Nu s-a terminat încă meteahna părintelui care vrea schimbări la școală: bănci, parchet, jaluzele”. O profesoară atrage atenția: „Nu e ok ca un părinte să decidă pe bugetul altui părinte!”

„Cumpărăm noi mobilier și tot ce trebuie pentru copiii noștri!”, a fost oferta unui părinte de la o clasă step by step a Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu” din Constanța, la prima întâlnire cu unitatea de învățământ.

„Toți ne-am dori pentru copiii noștri o școală «ca afară», mai ales la clasa pregătitoare, când pentru micuții școlari am fi în stare de orice numai să transformăm austeritatea încăperii unde va învăța pentru următorii cinci ani în căminul de acasă. Dar s-a propus să strângem câte 500 de lei într-o primă etapă, după care să mai cotizăm alți 500 lei, ceea ce mi s-a părut exagerat de mult. Dacă la anul vreau să plec, cine îmi dă înapoi banii?”, a fost mesajul unui părinte indignat de grandomania unuia care dorea să impună colectivului propriile fițe, potrivit Cuget Liber.

„Nu sunt de acord cu această politică”

În acest caz particular, vorbim despre un sistem educațional de tip step by step, care presupune două săli de clasă pentru activități diferite, explică prof. Anamaria Ciobotaru, directorul Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, conform sursei citate.

Ea a subliniat că există încă părinți care vin cu dorința de a face schimbări în școală – de la bănci, la parchet și jaluzele. 

„Nu sunt de acord cu această politică. Dacă cineva dorește să facă un lucru pentru școală și să sponsorizeze școala, s-o facă singur, nu să stabilească pe bugetul părinților.

Și am spus lucrul acesta și o să-l repet: nu este prioritar să mă uit și să văd că banca nu știu care nu este așa cum și-ar fi imaginat. Sunt lucruri despre care unii părinți ar fi fost bine să se fi interesat înainte de a începe acest program”, a declarat același director. 

Ea a transmis un mesaj tuturor învățătoarelor. „Vă comunic încă o dată care este politica acestei școli. Vă rog să o comunicați, din nou, părinților. Nu sunt de acord cu achiziționarea/ dotarea claselor fără să mi se comunice acest lucru. Nu mi se pare firesc ca un părinte să decidă pe bugetul altui părinte. Dacă dorește să sponsorizeze școala, individual, prin dotarea cu diferite echipamente, este strict problema dumnealui. Trebuie să anunțe conducerea, nu să ne trezim în fața faptului împlinit. Să o facă legal. Achiziționarea de mobilier o face școala, nu părinții!”.

„Școala atât a putut oferi...”

Suntem convinși că situația de la Colegiul Pedagogic nu este un caz izolat. 

Pe de altă parte, nu putem ignora nici rolul învățătoarelor care, la prima întâlnire cu părinții, își încep discursul cu fraze de genul „aceasta este clasa, nu știu dacă vă place, dar școala atât a putut oferi...”.

De aici începe „competiția”, inițiată de părintele cu resurse, la care ceilalți se simt obligați să se alăture, indiferent dacă își permit sau nu, pentru a evita să devină „oaia neagră” a grupului din care va face parte copilul lor în următorii ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.