O treime dintre elevii de 15 ani din România văd școala ca pe o pierdere de timp

În același timp, Hannah Kitchen, analist pentru politici educaționale al OCDE și unul dintre autorii raportului pe evaluarea din sistemul de educație din România, din 2017, a punctat faptul că învățământul secundat superior, adică liceul, nu le oferă elevilor de la noi competențele necesare pentru angajate la sfârșitul școlii.

Abandonul școlar masiv are efecte negative asupra indivizilor și, implicit, a societății: ocuparea forței de muncă, impozitele, plățile și asigurările sociale, dar și ratele privind speranța de viață, sistemul de sănătate și angajamentul civic sunt afectate, mai arată aceasta.

Potrivit datelor prezentate de specialistă, România înregistrează un procent de 7,8% în rândul elevilor de 15 ani care au lipsit de la școală mai mult de 3 luni, conform datelor PISA 2022. Procentul este asemănător cu cel al mediei OCDE, care este de 7,6%.

„O șesime din elevii de 11 ani din România sunt încă în școala primară, când ar trebui să fie în gimnaziu”, spune aceasta, arătând procentul de 17% pentru această cohortă.

În ceea ce privește motivele pentru absenteismul pentru o perioadă atât de lungă, România are un procent ridicat al elevilor de 15 ani care au declarat că nu au mers la școală pentru că s-au plictisit: „În România, aproximativ 40% dintre elevii care au lipsit de la școală cel puțin 3 luni au declarat că nu au mers la ore pentru că s-au plictisit”, a spus analista Lucie Cerna. Astfel, ne clasăm pe locul 1 la absenteism pe termen lung, alături de Bulgaria, potrivit Edupedu.ro.

O soluție eficientă ar fi combinarea teoriei cu practica efectivă, sugerează ea, pentru că sistemele care urmează acest model au rate mari de finalizare a studiilor: „Tinerii trebuie să combine ceea ce învață în școală pentru educația profesională cu experiența practică bazată pe muncă. Așadar, în România, observăm că doar o minoritate de elevi din învățământul profesional combină învățarea la școală cu cea la locul de muncă. Dar a crescut. Ponderea din 2015 și până în 2021 a crescut cu adevărat. Dar, din nou, vedeți că sistemele care au o cantitate uriașă de învățare bazată pe muncă au rate mult mai mari de finalizare a studiilor”, a punctat Hannah Kitchen.

În perioada 13 mai – 7 iunie 2024, Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, în calitate de Centru Național PISA, derulează etapa de pretestare a studiului PISA 2025 – Programme for International Student Assessment, inițiat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Statele membre OCDE și țări din întreaga lume participă la evaluarea internațională PISA pentru a măsura obiectiv, la nivel de sistem, progresul elevilor în formarea competențelor relevante pentru viață, în vederea unei participări active la societatea cunoașterii.

Faza de pretestare are drept scop pregătirea studiului PISA 2025, studiu care vizează evaluarea competențelor elevilor la Lectură, Matematică și Științe, dar și pentru competențele digitale – Learning in Digital World. Domeniul principal evaluat în următorul val PISA este cel al Științelor.

Ce sunt testele PISA

PISA este acronimul pentru Programme for International Student Assessment (n.n. – Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor). PISA este un program de evaluare a elevilor inițiat de OCDE acum aproape trei decenii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.