Copiii nu caută doar aprecieri, ci un martor care să înregistreze momentele cheie ale dezvoltării lor. Oana Moraru, expert în parenting și educație, explică de ce este esențial ca părinții să le acorde atenția necesară pentru a le contura un sentiment sănătos de sine.
Atunci când copiii ne arată ceea ce au realizat - un desen, o piruetă sau un castel de lego - nu o fac pentru a primi neapărat laude. Oana Moraru subliniază că, în realitate, ei au nevoie de cineva care să observe și să „înghețe” acele momente, să le confere valoare în timp și spațiu.
„Aveți idee de ce copiii tot au nevoie să vă strige când construiesc ceva frumos sau fac ceva nemaipomenit cu propriul lor corp - o piruetă, o escaladă, un desen? De ce tot zic «Mami, uite!»/ «Ia uită-te, mami, la mine!»? «Mă vezi? Te uiți?»
Nu ne cheamă pentru aprecieri neapărat. Ci pentru că au nevoie de cineva care poate înrăma și îngheța momentul în timp și spațiu - ca pe una dintre numeroasele scene ale unei pelicule de film.
Ca să își dezvolte sentimentul sănătos de sine, separat de noi, solid și distinct, copiii au nevoie ca cineva să înregistreze din exterior ce simt și ei pe dinăuntru. Am construit un castel minunat din lego, pe covor? Dacă mama îl vede, atunci, sigur momentul acesta e numai bun de capitalizat pe interior, ca o dovadă că eu exist. Că eu sunt aici, pe dinăuntru, în pielea mea, demn de observare.
Fără un martor prezent și dispus să le vadă, să se uite cu toată lărgimea ochilor și a inimii la acele piese care construiesc identitatea noastră, copiii nu se mai pot înregistra pe sine. Nu dezvoltă senzația șederii pe dinăuntru, în propriul corp”, scrie Oana Moraru pe pagina de Facebook.
Sentimentul că „exist” devine clar și solid doar atunci când un adult le observă realizările. Fiecare desen, fiecare joc sau fiecare reușită în care copilul se implică devine o oportunitate pentru consolidarea propriei identități.
Așa cum explică Oana Moraru, în primii ani de viață, copiii au nevoie de „un martor” care să le confirme că momentul lor contează, că sunt valoroși și că merită să fie văzuți.
Fără această atenție, copiii nu pot să-și construiască o senzație clară a sinelui și a locului lor în lume.
„În primii ani ai copilăriei avem nevoie de cineva care poate să ne vadă. Care are timpul și liniștea să acorde nedisimulată și nedistribuită atenție chemărilor noastre. Care poate să ajute cu adevărat la conturarea sentimentului că locuim într-un sine bun, valoros, suficient. Că merităm să fim noi înșine.
Și cine poate să ne vadă cu adevărat când suntem mici?
Cineva care nu este ocupat cu organizarea propriului sine. Cineva care și-a rezolvat conturul cât de cât. Care nu este copleșit. Cineva a cărui energie sau atenție nu se consumă încă în rătăciri interioare. Cineva care chiar poate să fie atent în exterior, pentru că interiorul este relativ potolit.
Și cineva care a avut, la rândul său, martori suficient de prezenți în copilăria proprie - pentru că numai așa ar ști de ce îl strigă, cu adevărat, copilul lui, acum”, mai spune Oana Moraru.
Într-o societate rapidă și adesea fragmentată, părinții care sunt prea ocupați cu propriile lor frământări interioare pot să nu fie prezenți pentru copiii lor.
Oana Moraru subliniază faptul că, pentru a deveni părinți buni nu doar biologic, ci și în spirit, este esențial ca aceștia să fie capabili să vadă cu adevărat copilul.
„Mulți dintre noi suntem părinți buni în biologia noastră: îi iubim, îi hrănim, îi îmbrățișăm. Dar, ca să fim părinți buni și în spiritul nostru, trebuie să învățăm să îi vedem cu adevărat, să le fim martori cu ochii deschiși și sufletul echilibrat”, subliniază Oana Moraru.
Este nevoie de un adult care să fi avut la rândul său martori prezenți în copilăria sa, pentru a înțelege profund de ce copilul are nevoie să fie observat și validat.
Această atenție nu este doar o chestiune de iubire, ci de disponibilitate mentală și emoțională, care permite părinților să ofere un spațiu sigur în care copiii se pot dezvolta.
Fiecare moment din copilărie este o oportunitate de a contura identitatea unui micuț.
Părinții care înțeleg cât de important este să fie acolo, nu doar fizic, ci și emoțional, pot contribui semnificativ la dezvoltarea unui sentiment sănătos de sine al copilului.
Așadar, atunci când un copil strigă „Mami, uite!” este un moment esențial în care părintele are șansa să valideze și să construiască o identitate solidă, iar această „vedere” devine fundamentul unei creșteri armonioase și pline de încredere în propriile forțe.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil