Bianca Andreica, o tânără mămică româncă stabilită de câțiva ani în Marea Britanie, ne vorbește despre diferențele de parenting pe care le-a observat între cele două culturi.
Bianca Andreica este infleuncer, iar de curând a fost nominalizată la Beauty Gala Awards 2024 la categoria „The Best Parenting Influencer”.
Zi de zi, Bianca oferă content de calitate pe tema parentingului, împărtășind cu urmăritorii ei momente din viața cu cea mică.
Bianca Andreica: Nu îmi place să generalizez pentru că am văzut cazuri și cazuri, însă bazându-mă doar pe cazurile întâlnite și raportat la ceea ce fac eu cu Chloe (n.r fetița ei) în comparatie cu părințții englezi pe care îi știm, aș menționa următoarele diferențe (nu adaug multe activității, asta nu pentru că nu se intampla ci pentru că ar fi ceva in comun):
•implicarea copilului în activitățile casnice cum ar fi curățenia sau gătitul
•activitati educative (sau dezvoltare motorie) pe care poate copiii le fac la gradinita si am observat ca englezii din jurul nostru considera ca nu mai sunt necesare, iar in timpul acela majoritatea considera oportuna relaxarea in fata telefonului/ tabletei/ TV-ului.
Doar pe acestea le-am observat în mod special.
Sursa foto: Instagram@BiancaAndreica
Bianca Andreica: Îmi este puțin frică să raspund pentru că treaba asta am observat că e puțin controversată.
Ba că ești părinte iresponsabil sau nepasator, ba că ești prea grijului și exagerat.
În cazul meu, acest tip de replici se învart prin cap, însă în mare parte aleg să nu le exteriorizez.
Eu o las pe fetița mea să facă aproape tot ce îi trece prin minte atât timp cât o supraveghez și pot să intervin când acțiunile ei pot fi periculoase.
Evit să îi induc fricile care pot urma după astfel de replici, însa nici neglijarea nu e o solutie. Astfel că atunci când văd că e cazul, le spun, dar îi și explic de ce pentru că sunt cazuri în care chiar nu e în regulă să faca anumite lucruri.
Bianca Andreica: Din ce am observat eu în mare și atunci când suntem fie în public, fie în grupuri, românii din jurul nostru aleg să ascundă repede emoțiile copiiilor, susținându-i să se auto liniștească și să îi trimită la joacă, la masa sau oriunde, însă să nu stea să plângă sau să râdă acolo unde suntem cu toții/adulții.
În schimb, am observat că englezii tind să iasă din conversația sau activitatea cu adulții și să îi ofere atenție și sprijin copilului.
În ceea ce privește afecțiunea, nicio parte nu am observat să fie altfel decât cald și blând cu copilul, să ofere îmbrățișări, pupici sau priviri dulci.
Bianca Andreica: Cu siguranță toți părinții care au nevoie și primesc ajutor sunt foarte norocoși. Cei care „primesc” ajutor când nu au nevoie sau nu vor, sunt puțin stresați ().
Nu știu dacă aici pot să îmi dau cu părerea pentru că raportându-mă la cunoștințele mele, prietenii cu copii care stau în orașe diferite de parinții lor trec prin ce trecem și cei din Anglia fără părinți lângă noi.
Probabil primim ajutor atunci când vin în vizită sau îi chemăm/mergem în mod special. Similar se întamplă și cu englezii care locuiesc la distanțe mari de părinți.
Totodată, menționez că în ambele părți regăsim familii care locuiesc în aceiași casă/ curte cu bunicii și atunci ajutorul e în permanență, ceea ce consider că e o mare bucurie, dar așa cum am mai spus, poate fi și un stres, punându-mă în situația aceasta.
Noi suntem genul de părinți care vrem sa le facem singuri pe toate (părinți pentru prima oară, cred că se intelege), iar noi ne bucurăm de ajutorul ocazional, însa il refuzam pe cel permanent.
Bianca Andreica: Din nou mă raportez la oamenii pe care îi cunosc și aici aș putea spune că deși fiecare familie are nevoi și preferințe diferite, privind în ansamblu, nu, nu văd diferențe.
Poate și pentru că ne înconjurăm de oameni cu care rezonăm foarte mult și automat ne asemănăm în multe privințe.
Sursa foto: Instagram@BiancaAndreica
Bianca Andreica: Eu sunt genul de mamă care de la început am susținut independența și mă bucur zi de zi de ceea ce aduce ea și am observat că englezii sunt mult mai relaxați decât românii și susțin mult mai mult independența.
Nu văd a fi mereu într-un mod sănătos pentru că, uneori, consider că e cazul de implicare și, totuși, aceasta lipsește.
Dar am observat că românii tind mai mult să își dorească ca piticii să fie dependenți de ei, să simtă că sunt importanți în creșterea lor și că ei sunt cei care dictează primii ani ai copiiilor.
Nu văd greșită niciuna dintre părți atât timp cât copilul nu e afectat pe termen lung de acțiunile părinților. Din nou, menționez că este strict referitor la cei din anturajul nostru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.