Este important să folosești cuvintele potrivite atunci când vorbești cu copiii, mai ales când aceștia se confruntă cu momente dificile sau crize de furie. În loc să folosești expresii care îl fac pe copil să se simtă rușinat sau învinovățit, mai bine alegi cuvinte care îl încurajează și îl sprijină.
Dr. Tovah Klein, un psiholog specializat în copii și autor al cărții „Cum prosperă copiii”, subliniază că orice exprimare care pare să blameze copilul pentru comportamentul sau emoțiile sale poate fi problematică. Klein, care este și directorul Barnard College Center for Toddler Development, explică că rușinea poate avea un impact toxic asupra copiilor mici, afectându-le încrederea și determinarea.
Când părinții îi fac pe copii să se simtă rușinați, persoanele care le sunt cele mai apropiate și ale căror opinii contează cel mai mult pentru ei, încrederea și motivația lor pot fi afectate negativ. Acest lucru îi poate face să fie mai reticenți în a încerca lucruri noi sau în a accepta noi provocări, aspecte esențiale pentru succesul lor viitor.
„Iar ești mofturos! Ești mereu într-o dispoziție proastă!”
„De ce ești atât de supărăcios?/ De ce te enervezi mereu?”
„A trebuit să faci din nou acel [comportament negativ]?”
„Este ridicol!”
„Reacționezi exagerat!”
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Klein explică că de multe ori aceste expresii vin din frustrare, notează cnbc.com.
Dacă îți exprimi frustrarea în fața copilului și îi transmiți că starea lui de spirit proastă este dezamăgitoare, acest lucru „îl poate face să se simtă rău” și să se întrebe dacă ceva nu este în regulă cu el în mod permanent, spune Klein. Întrebarea „De ce te enervezi mereu când se întâmplă asta?” poate fi atât jignitoare, cât și disprețuitoare față de sentimentele lui, adaugă ea.
SURSA FOTO: freepik.com @biancoblue
În primul rând, este important să te calmezi înainte de a comunica cu copilul, explică Klein. Întreabă-te: „De ce mă simt supărat și dezamăgit de comportamentul copilului meu?”
Nu uita că și copiii, la fel ca și adulții, trec prin diverse emoții, unele pozitive și altele nu, adaugă Klein. Alege apoi răspunsuri care să arate empatie față de copilul tău până când starea sa proastă trece.
Iată câteva exemple de cum poți reacționa, conform sugestiilor lui Klein:
„Pare că nu vrei să faci asta acum. Înțeleg. Totuși, trebuie să o facem.”
„Dacă ai nevoie de ajutor, sunt aici pentru tine.”
„Îmi pare rău că nu putem face asta acum.”
„Vrei să mergem afară? Înțeleg că ai vrea. Dar trebuie să rămânem aici pentru moment.”
Este important să recunoști și să validezi dezamăgirea copilului înainte de a trece mai departe și de a fi ferm, explicându-i că planurile nu vor fi schimbate doar pentru că el se află într-o stare proastă temporară. Nu este nevoie să vorbești prea mult, spune Klein: „Puțină empatie face minuni”.
În anumite situații, poți practica și „ignorarea cu respect” a comportamentului copilului, adaugă Klein. În loc să reacționezi impulsiv sau să respingi comportamentul, așteaptă calm să treacă. Poți spune ceva de genul: „O să-mi pregătesc lucrurile. Te voi lua în curând.”
Dacă te enervezi și spui ceva de care îți pare rău mai târziu, este important să-ți recunoști greșeala pentru a restabili încrederea în copilul tău. „Îl faci să se simtă mai în siguranță spunându-i: `A fost greu. Am reacționat exagerat, îmi pare rău`”, explică Klein.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil