Imaginați-vă că copilul dumneavoastră este supărat pentru că prietenul său nu s-a jucat cu el la pauză sau că este furios pentru că fratele lui a primit felia mai mare de tort. Instinctiv, ați vrea să interveniți pentru a „remedia” situația. La urma urmei, cui îi place să-și vadă copilul supărat?
Totuși, a crește copii puternici din punct de vedere mental nu înseamnă să-i ferești de orice provocare, ci să-i înveți cum să facă față acestor provocări.
Una dintre cele mai bune modalități de a construi puterea mentală este de a le permite copiilor să își asume responsabilitatea pentru emoțiile lor.
Este firesc să vrei să îți protejezi copilul de disconfort. Însă, atunci când părinții preiau responsabilitatea de a gestiona sentimentele copilului lor, fără să vrea, le fură acestora oportunitatea de a dezvolta abilități esențiale pentru a face față suișurilor și coborâșurilor vieții, susține psihoterapeutul Amy Morin de la Universitatea Northeastern, pentru CNBC.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
În loc să învețe cum să facă față dezamăgirii sau frustrării, copiii ajung să se bazeze pe alții pentru a scăpa de aceste sentimente neplăcute.
Copiii au nevoie de oportunitatea de a învăța să gestioneze emoțiile incomode. Așadar, oferiți-le îndrumare, dar nu faceți lucrurile în locul lor. Lăsându-i pe copii să preia controlul asupra sentimentelor lor – cu ajutorul vostru – îi ajută să devină indivizi puternici și capabili.
Supragestionarea emoțiilor începe adesea cu intenții bune, dar poate deveni rapid un obicei greu de schimbat, care dăunează sănătății mintale pe termen lung a copiilor.
Studiile arată că acei copii care nu învață să se autoregleze au mai multe șanse să se confrunte cu anxietatea, impulsivitatea și chiar cu dificultăți sociale.
Dacă preluați rolul de „manager emoțional”, aceasta poate însemna că:
Îi încurajați imediat. Faceți tot posibilul pentru a distrage atenția copilului când este supărat – prin glume sau oferindu-i un „tratament special”. Deși aceasta poate funcționa pe termen scurt, învăță copilul să evite emoțiile incomode, în loc să le facă față.
Săriți să-i calmați. De fiecare dată când începe să plângă, interveniți pentru a-l liniști. Mângâierea este parte din rolul de părinte, dar intervenind imediat, riscați să le împiedicați dezvoltarea capacității de a se auto-liniști.
Interveniți prea devreme. Dacă copilul își exprimă frustrarea în timpul jocului sau când face o greșeală, vă grăbiți să rezolvați situația înainte ca acesta să aibă șansa să o facă singur? Acest lucru îi poate împiedica să dezvolte abilități de rezolvare a problemelor.
SURSA FOTO: freepik.com @Dinesharts
A avea abilități puternice de reglare emoțională nu înseamnă că un copil nu va simți tristețe, supărare sau frustrare – aceste sentimente fac parte din viața de zi cu zi.
Însă copiii vor fi mai bine pregătiți pentru a face față provocărilor vieții într-un mod independent. Ei vor dobândi:
Abilități mai bune de rezolvare a problemelor. Vor rămâne mai calmi în fața presiunii, ceea ce le va permite să gândească clar și să rezolve problemele eficient.
Relații mai puternice. Vor învăța să își exprime sentimentele într-un mod sănătos și vor fi mai capabili să înțeleagă ce simt prietenii lor, consolidându-le relațiile și învățând cum să construiască prietenii mai puternice.
Performanță academică mai bună. Studiile au arătat că reglarea emoțională este corelată cu o productivitate mai bună și un succes mai mare în școală.
Risc redus de anxietate și depresie. Atunci când copiii învață să proceseze sentimentele dificile de la o vârstă fragedă, cercetările sugerează că sunt mai puțin predispuși să dezvolte anxietate sau depresie pe măsură ce cresc.
A ajuta copilul să preia controlul asupra propriilor sentimente nu înseamnă a fi un părinte „neimplicat”. Este vorba despre a fi o prezență de susținere, care crede în capacitatea lor de a face față montagne russe-ului emoțional al vieții.
Făcând un pas înapoi și permițându-i copilului să-și înfrunte emoțiile, contribuiți la dezvoltarea acelei forțe interioare care îl va pregăti pentru succes în toate domeniile vieții.
Iată câteva modalități prin care o poți face:
Copiii învață observând comportamentele adulților din jurul lor. Când te simți copleșit, arată-i copilului tău cum te descurci. Poți spune: „Mă simt puțin frustrat, așa că voi respira adânc pentru a mă calma.”
Prin aceste exemple, îi vei ajuta să înțeleagă mai bine emoțiile și le vei arăta că pot prelua controlul asupra sentimentelor lor.
Asigură-te că copilul tău știe că este în regulă să se simtă trist, supărat sau speriat. În loc să percepi aceste emoții ca fiind „negative”, învață-l să le vadă ca pe niște semnale importante.
De exemplu, poți spune: „Este normal să ne simțim triști atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am dorit. Așa ne spune creierul că ne pasă cu adevărat de acea situație.”
Când copilul tău se confruntă cu o dificultate emoțională, nu te grăbi să rezolvi problema în locul lui. În schimb, ghidează-l prin procesul de găsire a soluțiilor.
Încearcă să spui: „Văd că ești supărat acum. Ce crezi că putem face pentru a îmbunătăți această situație?” Chiar dacă nu va avea toate răspunsurile la început, cu timpul va învăța cum să le găsească.
Ajută-ți copilul să își construiască un set de instrumente pentru gestionarea emoțiilor. În funcție de vârsta și preferințele lor, aceste tehnici pot include respirația adâncă, desenul, ținerea unui jurnal sau chiar o plimbare scurtă.
Practicați aceste activități împreună, astfel încât să devină un reflex natural pentru copilul tău.
Când copilul tău trece printr-o criză emoțională, recunoaște-i sentimentele, dar menține limitele în comportamentul său.
Dacă acțiunile lui afectează pe cineva, poți spune: „Este în regulă să te simți supărat, dar nu este acceptabil să te comporți în acest fel.”
După aceea, redirecționează-l spre metodele de calmare asupra cărora ați lucrat. De exemplu, poți spune: „Văd că ești frustrat acum. Ce tehnică de calmare crezi că te-ar ajuta?”
Această abordare îmbină empatia cu consolidarea independenței copilului.
Când observi că copilul tău își gestionează emoțiile în mod independent, este important să sărbătoriți acest lucru.
Poți spune: „Îmi place cum ai luat o pauză atunci când te simțeai supărat” sau „Mă bucur că ai reușit să-mi spui că te simți nervos în legătură cu acel test. Ai făcut o treabă grozavă!”
Întărirea pozitivă îl va ajuta pe copilul tău să-și mențină progresul în acest proces.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil