Niciun părinte nu vrea să-și vadă copilul plictisit și lipsit de interes față de școală. Mulți însă nu își dau seama când copiii lor își pierd curiozitatea pentru învățare, spune autoarea și cercetătoarea în parenting Jenny Anderson.
Din fericire, părinții își pot încuraja activ copiii să fie mai curioși și să caute oportunități de învățare – fără a recurge la insistențe, explică Anderson. Ea a scris împreună cu expertul în educație Rebecca Winthrop cartea The Disengaged Teen, publicată la începutul lunii ianuarie.
Un sondaj realizat pe 65.000 de elevi din clasele a III-a până la a XII-a de către Winthrop și Brookings Institution arată că 75% dintre elevii de clasa a III-a spun că „iubesc” școala.
În schimb, doar 25% dintre elevii de clasa a X-a afirmă același lucru. În mod surprinzător, 65% dintre părinții acestor elevi cred că ai lor copii sunt în continuare interesați de școală.
„Există o discrepanță reală”, a spus Anderson într-un episod recent al podcastului Raising Good Humans, citat de cnbc.com.
Copiii implicați la școală – adică cei curioși și motivați să învețe – obțin rezultate academice mai bune și își dezvoltă abilități importante pentru viitor. Studiile arată că acești copii au șanse mai mari să devină adulți fericiți și de succes.
Totuși, în ultimii ani, implicarea elevilor în procesul de învățare a scăzut. Efectele pandemiei s-au resimțit la nivel global, iar aproape jumătate dintre profesorii americani consideră că elevii lor sunt mai puțin implicați decât în 2019, potrivit unui sondaj realizat în 2024 de The Harris Poll pentru Discovery Education.
Indiferent de vârsta copilului tău, îl poți ajuta să-și păstreze curiozitatea și să dezvolte o dragoste de învățare pe termen lung, spune Anderson.
Iată cele șase recomandări ale sale:
SURSA FOTO: freepik.com @kashifsoomro
Uneori, copiii trebuie să își asume propriile decizii – chiar dacă asta înseamnă să se confrunte cu consecințele acțiunilor lor, spune Anderson.
De exemplu, în loc să impună un program strict pentru teme, părinții le pot oferi libertatea de a-și stabili singuri programul de studiu.
Este important să existe limite clare – temele trebuie făcute, aceasta fiind o așteptare constantă.
Însă, oferindu-le autonomie în cadrul acestor limite, copiii își dezvoltă încrederea și motivația de a lua decizii responsabile, explică Esther Wojcicki într-un articol pentru CNBC Make It, publicat în 2022.
„Rolul nostru este să-i sprijinim pe măsură ce iau multe decizii proaste, astfel încât să învețe să le facă pe cele bune”, spune Anderson. „Iar atunci când vor pleca de acasă, ne dorim să fie capabili să ia astfel de decizii cu mai multă înțelepciune.”
Învățați-vă copiii să adopte o „mentalitate de creștere”, care presupune să privești cunoștințele și abilitățile ca pe niște capabilități ce pot fi dezvoltate în timp, explică Anderson.
Persoanele care adoptă o abordare opusă, cunoscută sub denumirea de „mentalitate fixă”, sunt mai puțin motivate să accepte noi provocări.
De aceea, este important să evitați să faceți comentarii de tipul „Nu sunt o persoană cu matematică” sau „Nu sunt o persoană științifică”, spune Anderson.
„Aceste atitudini sunt contagioase”, adaugă ea, subliniind că părinții ar trebui să își încurajeze copiii să persevereze, chiar dacă nu reușesc imediat.
„Matematica este extrem de importantă în lumea de astăzi, iar dacă nu înțelegi ceva, hai să-ți oferim ajutorul… Toată lumea poate progresa, creierul este maleabil.”
Anderson își întreabă propriii copii, după școală, întrebări specifice pentru a-i încuraja să vorbească despre ce le-a plăcut și ce nu le-a plăcut în ziua respectivă.
De exemplu, le puteți spune: „Ce fel de activități ați făcut la acea clasă? A fost amuzantă disecția broaștei?”
Aceste întrebări nu te fac un „părinte elicopter”, subliniază ea. Dimpotrivă, ele arată că ești cu adevărat interesat de experiențele zilnice ale copiilor tăi la școală.
Astfel, construiești încredere, încurajezi copiii să se deschidă și îi ajuți să-și valideze propriile interese și sentimente, explică Anderson.
Conversațiile de acest tip contribuie la dezvoltarea conștiinței de sine și a încrederii de care copiii vor avea nevoie pentru a se motiva și a avea succes ca adulți, arată cercetările.
„Pe toate platformele de învățare, poți afla ce au făcut la școală – nu pentru a-i monitoriza sau supraveghea, ci pentru a fi cu adevărat interesat de viața lor”, spune Anderson.
În conversațiile zilnice, nu întreba imediat despre subiectele care îi frustrează cel mai mult pe copii, spune Anderson.
Întrebările directe despre teme delicate pot provoca anxietate și pot face copiii mai puțin dispuși să se deschidă despre restul zilei, ceea ce poate deranja cursul discuțiilor viitoare.
„Vorbiți despre ceva bun care s-a întâmplat în ziua lor și umpleți puțin rezervorul de emoții pozitive”, sugerează Anderson.
Apoi, puteți aborda cu blândețe subiectele mai dificile: „Totul merge bine la biologie? Este ceva despre care vrei să vorbim, ceva ce crezi că ai nevoie să înțelegi mai bine?”
Jennifer Breheny Wallace, cercetătoare și autoare în domeniul parentingului, este de acord: „Nu începe niciodată o conversație cu întrebări directe precum «Ai primit nota la lucrarea aceea de istorie?»”, scria ea pentru CNBC Make It anul trecut.
În schimb, recomandă să începi cu întrebări mai ușoare, precum: „Ce ai mâncat astăzi la prânz?”
„Am descoperit că o deschidere discretă ca aceasta duce, de fapt, la conversații mai aprofundate cu copiii mei despre dinamica socială, prieteni, sănătate și bunăstare”, adaugă Wallace.
Anderson, fost reporter la New York Times, a făcut odată o „mare greșeală” într-unul dintre articolele sale, greșeală ce a dus la o retragere oficială a textului, povestește ea.
Acasă, și-a propus să le vorbească copiilor despre acest incident.
„Au fost îngroziți”, spune Anderson. „Le-am spus… «Oamenii fac astfel de greșeli tot timpul.» Desigur, ești responsabil și trebuie să corectezi lucrurile, iar acest proces este profund umilitor. Dar viața merge mai departe.”
Fii transparent în legătură cu greșelile tale, fie ele trecute sau prezente, și împărtășește lecțiile pe care le-ai învățat din ele.
Acest lucru poate ajuta la temperarea tendințelor perfecționiste ale copiilor tăi, explică profesorul de psihologie de la Universitatea Bryant, Allison Butler, într-un articol pentru CNBC Make It publicat anul trecut.
Perfecționismul poate fi paralizant, remarcă Butler, împiedicând copiii să-și asume riscuri sau să-și urmeze curiozitatea.
Doar 29% dintre elevii de clasa a X-a afirmă că învață despre subiecte care îi pasionează la școală, conform sondajului realizat de Brookings Institution.
Este responsabilitatea părinților și profesorilor să conecteze „ceea ce se întâmplă în clasă cu ceea ce se întâmplă în lume”, spune Anderson.
De exemplu, dacă copilul tău iubește jocurile video, ai putea discuta despre ce materii școlare sunt necesare pentru a învăța cum să le proiectezi – artă, matematică, fizică, informatică.
Copiii nu găsesc întotdeauna aceste conexiuni evidente și, uneori, au nevoie de ajutor pentru a înțelege cum se leagă disciplinele școlare de interesele lor personale, explică Anderson.
„Știi ce îi place copilului tău, așa că poți încerca să faci legătura între acele puncte”, adaugă Anderson.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil