În contextul actual al sistemului de educație din România, la DC Edu cu prof. univ. dr. Sorin Ivan, profesorul Mugurel Ștefan, de la Colegiul Național Mihai Viteazul din București, a oferit o perspectivă sumbră și îngrijorătoare asupra direcției în care se îndreaptă acest domeniu important.
Profesorul Mugurel Ștefan a descris situația ca pe un „bulgăre de zăpadă”, sugerând că problemele din sistemul de educație se amplifică într-un ritm accelerat și devin din ce în ce mai greu de gestionat.
„E un bulgăre de zăpadă care se face din ce în ce mai mare și se rostogolește. Mie personal mi se pare că nu mai poate fi oprit. Cum arată bulgărele de zăpadă? Vine la vale așa, Ministerul zice să dăm ceva mai ușor la examene că poate băgăm gunoiul sub preș”, a precizat profesorul Mugurel Ștefan.
Prof. univ. dr. Sorin Ivan a adăugat că aceste măsuri sunt menite să creeze impresia unui sistem educațional performant: „Să rezulte că avem o școală foarte bună”.
Profesorul Mugurel Ștefan a continuat să descrie efectele directe ale acestor politici asupra elevilor și profesorilor:
„Copilul vede că se dă mai ușor, învață mai puțin, cât să se descurce la noul nivel de dificultate. Profesorul vede că se duce la clasă și se uită copiii prin el. Uite așa se uită clasa, undeva în spatele meu, foarte departe, de câte ori am tupeul să pun o întrebare inedită, ceva să le captez imaginația, raționamentul. (...) `Se dă la BAC?`, `nu!`, `ne lași?`
Ce se întâmplă cu bulgărele mai departe? Eu rezist că-s mai încăpățânat, să zicem, dar o mare majoritate dintre profesori, văzând copiii ăia că se uită degeaba la ei, și zic: de ce să mă mai chinui cu copiii ăștia că oricum nu mă ascultă? Și profesorul renunță și el să predea bucata aia de materie.
Ministerul, care nici el nu doarme, află: `bă, fii atent, noi nu le-am dat la examene, ei n-au mai predat, copiii nu mai știu, are rost să o mai dăm? Nu o mai dăm`. Și bulgărele devine din ce în ce mai mare.
Drama matematicii este că se leagă între ele. Și dacă tai de aici nițel, nu se rupe doar de acolo! Se crapă pe toate părțile. Pe urmă nu mai putem să facem nici capitolele celelalte cum trebuie și urmează că le taie și pe alea și tot așa”.
Profesorul Ovidiu-Mihai Șontea, de la Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu din București, prin intermediul unei anecdote personale, ilustrează un declin îngrijorător în motivația și curiozitatea intelectuală a elevilor de astăzi. Profesorul rememorează cu nostalgie vremurile în care predarea implica nu doar transmiterea unor cunoștințe teoretice, ci și provocarea elevilor cu probleme interdisciplinare care să le stimuleze gândirea și imaginația:
„În perioada în care eram colegi, am fost și eu la Mihai Viteazu profesor, aveam plăcerea să le dăm probleme interdisciplinare, tot felul pe lângă ce făceam noi la școală de obicei. La un moment dat, a venit un coleg de-al nostru cu o problemă cu un păianjen și cu o muscă pe o masă rotundă. Era păianjenul într-o parte, musca într-o parte, știam toate datele, dacă prinde păianjenul respectiva muscă.
La momentul respectiv, am făcut noi în cancelarie (...) și ne-am dus la copii și le-am arătat, i-am întrebat, o chestie foarte frumoasă.
Dacă acum vin cu o chestie de genul acesta, ar trebuie copiii să fie interesați.
Dar ei întreabă dacă se dă la BAC. Și le zic nu. Ei răspund: atunci, nu o facem!”
Declarațiile profesorului Șontea evidențiază o eroziune a curiozității naturale a elevilor, un fenomen îngrijorător pentru viitorul educației. Interesul pentru problemele care nu sunt direct legate de examene este foarte scăzut, ceea ce poate limita dezvoltarea unei gândiri critice și creative:
„Foarte puțini copii sunt interesați de chestiunea aceasta”, a concluzionat profesorul Ovidiu-Mihai Șontea.
URMĂRIȚI EMISIUNEA INTEGRAL:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.