Bullyingul a devenit o problemă din ce în ce mai răspândită în școlile din întreaga lume, afectând milioane de copii și adolescenți. Acest fenomen, care implică comportamente repetate de intimidare, hărțuire și abuz, are consecințe grave asupra dezvoltării emoționale a victimelor.
Ana Maria Oancea este profesor consilier școlar la Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE), cu o experiență de peste 25 de ani în consilierea copiilor și adulților și în facilitarea dezvoltării personale și stării de bine. Într-un interviu exclusiv pentru PărințișiPitici.ro, Ana Maria Oancea, autoare de manuale și ghiduri de consiliere și dezvoltare personală, vorbește despre fenomenul bullying.
Cred că bullyingul, această formă de violență școlară intenționată, repetată și cu diferență de putere, nu este un fenomen nou, a fost dintotdeauna în viața școlii, chiar dacă generațiile trecute nu l-au cunoscut sub acest nume. Cu siguranță, cei care l-au simțit ca victime, nu l-au uitat, pentru că bullyingul rănește iremediabil, lasă răni ce pot rămâne acolo, în interior, întreaga viață.
Activitatea preventivă este definitorie pentru controlul fenomenului de violență în mediul școlar. În ce privește bullying-ul, studiile spun (Daniel Olews, fondatorul primului program de prevenire a bullyingului) că cea mai eficientă intervenție nu este cea punctuală; nu este suficient să luăm atitudine în privința elevului bully, ci vom implica întreaga comunitate școlară, gata să afirme cu tărie că are toleranța zero față de suferința provocată intenționat. Pentru aceasta, este foarte important ca elevii să participe la activități de conștientizare a pericolului marginalizării, agresării, discriminării etc., în care să-și dezvolte, de fapt, abilități protective, preventive, precum cele de comunicare eficientă, colaborare, relaționare autentică etc.
Să nu uităm că în bullying avem totdeauna 3 actori prezenți pe scenă: victima, agresorul și martorii la agresiune.
Întâi, este necesar ca profesorul consilier școlar să se apropie cu tact de elevul-victimă, construind o conexiune bazată pe încredere și empatie, să permită copilului să-și spună povestea, apoi, prin strategii specifice, să identifice împreună povestea din spatele poveștii, fie că este vorba despre o nevoie de susținere emoțională, de exersarea unor abilități de comunicare asertivă insuficient dezvoltate, de timiditate, de stimă de sine negativă etc. sau, pur și simplu, de un context de viață care îl incapacitează temporar pe copil să ia atitudinte împotriva adversităților.
Dar și elevul agresor are nevoie de consiliere, de înțelegere și sprijin. De cele mai multe ori, el este un copil cu nevoi neîmplinite, care își poartă propria suferință descărcând-o asupra celor din jur. Pentru că aceasta este strategia lui de supraviețuire, pe baza modelelor de viață pe care le-a absorbit din mediu, uneori din propria familie. Și aici este nevoie de mult tact, de căutarea motivelor ascunse în spatele dorinței de a umili un alt copil, este nevoie de implicarea familiei. Și, de multe ori, regăsim în agresor un alt copil umilit, la rândul lui.
Apoi, este important ca, prin intervenții la clasă, consilierul școlar să le vorbească elevilor despre importanța martorilor în stoparea acțiunilor de bullying, despre puterea potențială, de fapt, a celor ce privesc de pe margine agresarea fizică și emoțională a unui coleg. Și nu intervin. Pentru că un singur copil nu poate opri bullyingul, dar o clasă de prieteni poate face diferența.
De asemenea, este fundamental ca elevii să fie învățați să utilizeze instrumente și mecanisme de raportare a bullyingului, prin care, fără teamă, chiar sub umbrela anonimatului, să aducă la cunoștința adulților că unul dintre colegi este prins în malaxorul violenței din spațiul școlar. Acțiuni de tipul Cutiuța cu mesaje destinate profesorilor/ managementului școlar, pot fi extrem de eficiente în raportarea cazurilor de bullying din unitatea școlară.
Al doilea tip de intervenție este adresată părinților - care pot participa la workshopuri pentru dezvoltarea abilităților parentale de disciplinare pozitivă și comunicare non-violentă la nivelul familiei.
Intervențiile orientate spre cadrele didactice sunt, de asemenea, utile și valoroase, atât sub aspectul identificării unor modalități de acțiune la clasă, în cazuri de bullying sau violență școlară, pentru exersarea abilităților de gestionare a conflictelor între elevi, dar și pentru ventilarea emoțională, în special în situația unor conflicte mai greu de gestionat, ce implică familii cu valori diferite, incompatibile, uneori.
Și nu în ultimul rând, construirea unui climat pozitiv, colaborativ la nivelul școlii, prin evenimente care să conecteze toți actorii educației, este o parte a muncii consilierului școlar, o contribuție la construirea unei vieți școlare echilibrate și sănătoase.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil