Psihologul Luciano Montero explică cum putem sprijini dezvoltarea memoriei copilului încă din primii ani de viață.
De regulă, amintirile încep să se formeze în jurul vârstei de trei ani și jumătate sau patru ani. Totuși, părinții au posibilitatea să contribuie la întărirea memoriei copilului chiar înainte de această etapă.
Citește și Vei fi surprins! Cinci indicii care arată că al tău copil are abilități înalte, conform științei
SURSA FOTO: freepik.com @v_lisovoy
Capacitatea copilului de a-și stoca experiențele și de a organiza amintirile se dezvoltă odată cu progresul limbajului.
De exemplu, atunci când un bebeluș își mișcă picioarele sau își schimbă ritmul sugării la auzul unui carusel muzical deasupra pătuțului, aceste reacții nu sunt întâmplătoare, notează Ser Padres. Ele demonstrează că recunoaște sunetul și figurinele care se rotesc.
Astfel de experimente, realizate pe copii cu vârste între trei și șase luni, au arătat că memoria începe să se dezvolte încă din primele luni de viață.
Această memorie timpurie, de natură genetică și rudimentară, îi ajută pe bebeluși să recunoască figuri umane sau să identifice mamelonul mamei pentru alăptare. Totuși, memoria conștientă – capacitatea de a stoca și evoca informații – începe să prindă contur în lunile următoare, iar dezvoltarea ei este strâns legată de apariția limbajului, în jurul vârstei de doi ani.
După patru ani, copiii își îmbunătățesc memoria prin utilizarea unor strategii mai avansate.
SURSA FOTO: freepik.com @user16945876
De la o vârstă fragedă, copiii imită și repetă gesturile adulților, precum folosirea telefonului, pieptănatul sau spălatul pe dinți. Aceste acțiuni repetate sunt un instrument puternic pentru consolidarea memoriei.
Înainte de a învăța să vorbească, copilul trăiește doar în prezent. Însă, odată ce stăpânește limbajul, începe să folosească memoria episodică, care îi permite să evoce amintiri despre evenimente trecute.
De exemplu, un copil poate întreba despre o pisică văzută la ultima vizită la bunici sau poate căuta bomboane în geanta unei mătuși. La această vârstă, rutina și repetiția sunt esențiale pentru asimilarea informațiilor.
Cercetările psihologului Katherine Nelson, realizate pe copii de doi ani, au arătat că acei copii care au avut conversații narative cu părinții lor și-au dezvoltat memoria mai rapid și mai profund.
Structurarea narativă a experiențelor este esențială pentru stocarea amintirilor.
SURSA FOTO: freepik.com @somemeans
Părinții joacă un rol esențial în dezvoltarea memoriei copiilor. Este important să le ofere un mediu bogat în stimuli:
Obiecte colorate și variate, muzică diversificată, jucării creative.
Activități precum gruparea obiectelor (fructe, mijloace de transport) sau ascultarea de cântece și poezii simple.
Jocuri precum „De-a v-ați ascunselea” sau inventarea de povești cu imagini sugestive.
Prin aceste activități, copiii învață să proceseze și să stocheze informații, pregătindu-se pentru dezvoltarea unei memorii bogate și bine structurate.
Cel mai bun mod de a sprijini memoria copilului este prin comunicare, jocuri și activități care încurajează explorarea, învățarea și organizarea informațiilor. Prin astfel de experiențe, părinții nu doar că îi întăresc memoria, ci îi oferă copilului și instrumentele necesare pentru o dezvoltare intelectuală armonioasă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil