Stima de sine reprezintă modul în care o persoană se percepe și se apreciază pe sine. Este o evaluare subiectivă a valorii proprii și joacă un rol crucial în sănătatea mentală și emoțională a unei persoane.
Se tot vorbește în ultimul rând despre ”stima de sine” și despre cât de important este ca aceasta să fie cultivată copiilor noștri.
Stima de sine se referă la felul în care o persoană își evaluează calitățile, competențele și meritele. Persoanele cu stimă de sine ridicată au o părere pozitivă despre ele însele, în timp ce persoanele cu stimă de sine scăzută tind să aibă o părere negativă.
Într-un podcast-ul Fain și Simplu, psihologul Daniel David trage un semnal de alarmă asupra înțelegerii greșite a ceea ce înseamnă stima de sine:
”Creștem stima de sine a copilului. E o mare greșeală A crește stima de sine înseamnă că îl înveți pe copil să aibă atitudine pozitivă sau o evaluare pozitivă a propriei persoane. Că sunt buni, sunt valoroși și așa mai departe. Dar el învață în acest fel să se evalueze global: când spun că sunt bun și valoros mă refer la mine ca persoană. Alternativa psihologică este alta: nu să te evaluezi global ca persoană. Ca persoană să te accepți necondiționat prin simplul fapt că exiști și evaluăm comportamentele răspunsurile pe care le ai. Deci nu tu ca persoană ești bună așa mai departe, ci comportamentul tău e bun performant, deștept și așa mai departe. Tu, ca persoană, pur și simplu exiști și ești valoros prin faptul că exiști, dar nu punem etichetă în termen de stimă de sine. Adesea în viață tu o să ai eșecuri. Tu ce ai învățat? Să te evaluezi global și așa cum ai spus că ești valoros, deosebit și minunat, vei spune că ești prost, incapabil și fără valoare când vei avea eșecuri”, a spus psihologul Daniel David.
Sunt mai mulți factori care pot influența stima de sine a unui individ. Experiențele din copilărie se numără printre ei.
Relațiile cu părinții, profesorii și colegii din copilărie pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării stimei de sine.
De asemenea realizările și eșecurile influențează stima de sine precum și relațiile sociale, adică feedback-ul și sprijinul primit din partea prietenilor, familiei și colegilor pot influența modul în care o persoană se percepe pe sine.
Fotografie de la Cottonbro Studio/ Pexels
Să nu mai vorbim de cultură și societate, un alt factor care poate juca un rol important în formarea stimei de sine, prin influențarea a ceea ce este considerat valoros și dezirabil.
Stima de sine poate fi nocivă în anumite circumstanțe, mai ales dacă este prea scăzută sau exagerat de ridicată. Ambele extreme pot avea efecte negative asupra sănătății mentale și emoționale, relațiilor interpersonale și performanțelor generale ale unei persoane.
O stimă de sine scăzută poate duce la depresie, neîncredere, stres. În timp ce o stimă de sine ridicată poate duce la narcisim, subestimarea riscurile, dorință de dominare și control, dificultăți în colaborare.
Idealul este să se atingă un echilibru sănătos al stimei de sine, care implică:
Autoapreciere realistă: O înțelegere echilibrată a punctelor tari și slabe personale.
Deschidere la feedback: Capacitatea de a accepta și a învăța din feedback și critici constructive.
Empatie și respect pentru ceilalți: O stimă de sine sănătoasă implică și respect pentru valoarea și sentimentele altora.
Abordarea provocărilor cu încredere: Încrederea în propriile abilități și acceptarea provocărilor, menținând în același timp o perspectivă realistă asupra riscurilor și eșecurilor posibile.
Prin menținerea acestui echilibru, persoanele pot dezvolta o stimă de sine care sprijină sănătatea mentală, relațiile pozitive și realizările personale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil