De mai bine de trei decenii, România încearcă să reformeze un sistem educațional care pare un labirint fără ieșire. În ciuda celor peste 100 de modificări aduse Legii educației, rezultatele rămân dezamăgitoare. Elevii continuă să se simtă neînțeleși, profesorii sunt adesea slab pregătiți, iar programele școlare, învechite și încărcate, nu reușesc să inspire generațiile actuale.
Pentru a înțelege succesul unui model educațional considerat de top la nivel mondial, reporterii România Te Iubesc au vizitat Finlanda. Școlile din Helsinki atrag anual mii de vizitatori care doresc să descopere secretele acestui sistem. Popularitatea vine însă cu un preț: școlile au introdus taxe pentru a limita afluxul, dar și pentru a acoperi costurile organizatorice.
SURSA FOTO: freepik.com @yuliyal
Elevii finlandezi domină testele PISA, care evaluează competențele școlarilor din întreaga lume. În schimb, România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană, depășind doar Bulgaria.
Cheia succesului finlandezilor constă în profesori foarte bine pregătiți și în autonomia lor didactică. Accentul se pune pe dezvoltarea unor cunoștințe practice și nu pe formarea "vârfurilor," ci pe ridicarea nivelului general al tuturor elevilor.
În Finlanda, educația nu înseamnă doar acumularea de informații, ci și echilibrul între viața școlară și timpul liber.
„Mai puțin înseamnă mai mult”, explică Jouni Kangasniemi, consilier în Ministerul Educației. Elevii nu sunt suprasolicitați cu teme, iar timpul liber contribuie la o învățare mai eficientă.
Într-o școală din Jyvaskyla, fiecare elev are acces gratuit la un laptop, iar digitalizarea este la ordinea zilei.
Nu se mai învață formule pe de rost, ci cum să le aplici în viața reală.
În contrast, în România, accentul cade încă pe memorare mecanică, iar experimentarea rămâne la marginea sistemului.
SURSA FOTO: freepik.com @lenblr
Un element definitoriu pentru sistemul finlandez este integrarea practicii profesionale încă din gimnaziu. Elevii experimentează locuri de muncă reale, deprind abilități de organizare și sunt încurajați să-și asume responsabilități.
Sofia, o adolescentă cu părinți români crescută în Finlanda, își amintește cum a lucrat într-o cafenea la doar 14 ani.
La 16 ani, Jonna, elev finlandez, conduce deja o afacere cu mingi de golf recondiționate.
Sistemul educațional îl susține să gândească antreprenorial și să își administreze eficient timpul și resursele.
Expertul educațional Radu Szekely remarcă o diferență majoră: în timp ce Finlanda dezvoltă abilități pentru toți elevii, România rămâne blocată într-un model industrial de învățare, orientat către elite.
Investițiile scăzute, de doar 4,3% din PIB, comparativ cu 5,7% în Finlanda, contribuie la acest decalaj.
SURSA FOTO: freepik.com @jorfer
În Helsinki, 50 de centre pentru tineri oferă activități educaționale și recreative gratuite, contribuind la dezvoltarea abilităților sociale și la prevenirea problemelor emoționale.
România rămâne departe de astfel de inițiative.
Modelul finlandez ne arată că succesul educației vine din investiții consistente, echilibru între viața școlară și cea personală și o abordare practică.
Pentru ca România să progreseze, este necesară o schimbare profundă, care să pună elevul și nevoile sale reale în centrul procesului educațional.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil