„S-au meditat copiii cu note peste 9.00 la Evaluarea Națională?” Oana Moraru: „Majoritatea copiilor români inteligenți au `achiziționat` în 8-12 ani de școală multe goluri”

Data publicării:
„S-au meditat copiii cu note peste 9.00 la Evaluarea Națională?” Oana Moraru: „Majoritatea copiilor români inteligenți au `achiziționat` în 8-12 ani de școală multe goluri” / FOTO: freepik.com @senivpetro
„S-au meditat copiii cu note peste 9.00 la Evaluarea Națională?” Oana Moraru: „Majoritatea copiilor români inteligenți au `achiziționat` în 8-12 ani de școală multe goluri” / FOTO: freepik.com @senivpetro

Într-un mesaj recent, Oana Moraru, expert în parenting și educație, a adus în discuție meditațiile individuale pentru elevii cu note peste 9.00 la Evaluarea Națională, clarificând că nu este vorba despre un examen, ci despre un concurs. Experta susține că meditațiile nu ar fi necesare dacă sistemul educațional ar fi ideal, deși realitatea arată că majoritatea copiilor nu beneficiază de un parcurs școlar perfect.



Publicitate

Oana Moraru argumentează că această competiție pentru locurile în liceele de elită atrage familii cu profiluri economice și intelectuale similare, unde doar copiii cu un traseu educațional ideal ar putea evita meditațiile. Acest traseu ideal include o grădiniță excepțională, învățători competenți și profesori dedicați la gimnaziu. În absența unui astfel de parcurs, majoritatea elevilor acumulează goluri în cunoștințe și abilități, care devin vizibile în special spre finalul clasei a VI-a.

„S-au meditat individual copiii cu note peste 9.00 la examinarea națională de final de clasa a VIII-a?

În primul rând, acesta nu este un examen. Este un concurs. 

Pentru această competiție de ocupare a locurilor unui liceu în care aspiră să se strângă familii omogene ca profil economic și intelectual - nu au nevoie de meditație decât copiii care au avut un traseu școlar ideal: o grădiniță excepțională, o învățătoare care a format competențe la pas, în adâncime, și profesori la gimnaziu care s-au dat peste cap să facă ore suplimentare, cu mult lucru individual, sub supraveghere, cu tratare diferențiată, cu feed-back imediat pentru fiecare nouă deprindere. Plus un intelect personal receptiv, peste medie.

Majoritatea copiilor români inteligenți nu au avut acest traseu. Ba, dimpotrivă, vor fi ”achiziționat” în 8-12 ani de școală și grădiniță multe goluri - nu numai în materie, ci și în ritmul de lucru, în claritatea raționamentelor, în abilitatea de a se uita la propria gândire și de a reinterveni pe ce au lucrat, în atenție, în memoria de lucru, în exprimarea raționamentelor în scris etc.

De ce aceste goluri? Pentru că nu toți profesorii știu pedagogia și metodica predării materiei lor. Profesorii își știu, în general, manualele, dar nu neapărat și cum anume poate fiecare copil să ajungă de la 7.00 la 9.00. Majoritatea presupun că este vorba de lucrat în plus. Când, de fapt, copiii au nevoie de recuperat structuri de raționamente și calități ale gândirii neformate în etapele specifice de oportunitate ale unei vârste sau ale alteia. Fiecare profesor are de lucrat cu efectul de bulgăre lăsat de profesorii de dinaintea lui”, a scris experta pe pagina de Facebook. 

Oana Moraru: „Sistemul nostru de educație are două mari neajunsuri”

Conform opiniei sale, profesorii români se concentrează prea mult pe manuale și nu pe metode pedagogice eficiente, ceea ce duce la necesitatea recuperării lacunelor prin meditații. Ea evidențiază că aceste meditații sunt necesare pentru a personaliza procesul de învățare și a corecta deficiențele structurale ale gândirii copiilor.

Moraru subliniază două mari neajunsuri ale sistemului de educație românesc: 

„Repet. Sistemul nostru de educație are două mari neajunsuri:

- nu asigură o evoluție lină a inteligențelor medii de la 3 la 12 ani, ratând principii simple de dezvoltare intelectuală și emoțională a copilului prin modul în care este organizată materia și prin pregătirea deficitară a profesorilor;

- propune un concurs la 14 ani tuturor tipurilor de intelect, după un model de subiecte unic, nediferențiat, deși învățământul este obligatoriu până la 16 ani.

Efectul acestor disfuncționalități este o mișcare de supraviețuire a familiilor care sunt nevoite să pompeze în copil individual, pentru a ajunge pe treptele de sus ale scării concurențiale create de acest examen. 

Un examen pentru care nu este suficient să știi - ci mai ales să fii atent la tehnicalitățile legate de o cerință sau alta, precis introduse în baremul de notare, ca să facă diferențe de câte 10 sutimi între un liceu căutat sau altul mai puțin bine cotat. Se creează, astfel, isteria și presiunea pregătirilor suplimentare, ușor de preluat de familiile cu studii superioare și bani, care simt să își adune copiii împreună, supreviețuind împreună încă 4 ani, într-un ecosistem artificial controlat”.

Oana Moraru își exprimă clar îngrijorarea față de acest sistem, subliniind că nu este suficient ca elevii să știe materia, ci trebuie să fie atenți la detaliile tehnice ale cerințelor, ceea ce amplifică isteria și presiunea pregătirilor suplimentare. Ea sugerează că schimbarea acestui sistem este esențială, dar până atunci, meditațiile rămân o soluție necesară pentru a compensa deficiențele educaționale.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Loredana Iriciuc | Categorie: Social




Articole similare
Cele mai noi articole
Trend - Top citite

pixel