Sindromul Savant. Medic psihiatru: „Există trei teorii principale care încearcă să explice originile acestei afecțiuni”

Sindromul Savant este o afecțiune rară, dar autentică, în care o persoană manifestă un talent extraordinar, dar trăiește și cu o tulburare de neurodezvoltare, precum autismul.

Prima mențiune a acestei afecțiuni a avut loc la sfârșitul anilor 1700, dar a devenit larg cunoscută după lansarea filmului Rain Man.

„De obicei, sindromul Savant se manifestă prin una sau mai multe abilități sau zone de memorie excepționale, în timp ce alte domenii pot rămâne neafectate sau subdezvoltate”, explică dr. Ketan Parmar, psihiatru la ClinicSpots, conform verywellmind.com. „Persoanele cu sindromul Savant sunt, de obicei, extrem de creative în domeniile lor de expertiză, dar pot întâmpina dificultăți în realizarea unor activități care necesită abilități mai puțin specializate.”

Această afecțiune se dezvoltă de obicei în copilărie sau poate apărea în urma unei leziuni cerebrale traumatice. Adulții autiști cu sindrom Savant pot prezenta un profil cognitiv și comportamental care include:

Sensibilitate senzorială crescută

Comportamente obsesionale

Abilități tehnice și/sau spațiale

Tendința de sistematizare

Savanții pot avea talente specifice în domenii precum matematica, muzica, arte, calculul calendaristic sau memorarea. De exemplu, o persoană cu sindrom Savant ar putea să spună rapid și precis ce zi a săptămânii va corespunde unei anumite date sau să asculte o compoziție muzicală complexă o singură dată și să o redea perfect.

Sindromul Creierului și Savantului

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

Cercetătorii nu cunosc cauza exactă a sindromului Savant, însă există mai multe teorii care încearcă să explice acest fenomen.

„Se presupune că emisfera dreaptă a creierului joacă un rol important la anumite persoane cu inteligență deosebită, compensând astfel un posibil deficit în lobul temporal anterior stâng”, explică dr. Zishan Khan, psihiatru la Mindpath Health.

Potrivit lui Khan, există trei teorii principale care încearcă să explice originile sindromului Savant:

Teoria dezvoltării biologice: Aceasta sugerează că afectarea genetică și neurochimică a lobilor frontali și temporali ai creierului contribuie la dezvoltarea sindromului Savant.

Ipoteza modularității minții: Conform acestei teorii, perturbările funcțiilor comportamentale pot duce la reorganizări neobișnuite în mintea individului, ceea ce rezultă în talente speciale.

Teoria cognitivă: Aceasta sugerează că deficitele în funcțiile executive, gândirea abstractă și memoria procedurală foarte avansată sunt factorii care îi determină pe indivizi să dezvolte abilități excepționale.

Sindromul Savant și autismul

Medicii și cercetătorii discută frecvent despre sindromul Savant în contextul autismului, având în vedere prevalența sa mai mare în rândul persoanelor cu această afecțiune.

Estimările variază, dar se consideră că între unul din zece și aproximativ o treime dintre persoanele cu autism trăiesc și cu sindromul Savant într-o anumită măsură.

Poți avea sindromul Savant fără autism?

Una dintre cele mai mari concepții greșite despre sindromul Savant este că acesta se poate manifesta doar în cazul persoanelor care trăiesc și cu autism.

Totuși, așa cum explică dr. Khan, autismul este adesea asociat cu sindromul Savant, dar nu este o condiție obligatorie.

Trăind cu sindromul Savant

Sindromul Savant aduce cu sine un set unic de oportunități valoroase, dar și provocări considerabile. Înțelegerea ambelor aspecte este esențială pentru a avea o imagine completă asupra modului în care este să trăiești cu această afecțiune.

Să începem cu avantajele. Implicit, a trăi cu sindromul Savant înseamnă că persoana respectivă deține o abilitate unică și impresionantă, care o face remarcabilă. Unele dintre aceste talente sunt transferabile și pot aduce succes sau satisfacție. Mulți dintre cei care trăiesc cu sindromul Savant „își folosesc abilitățile artistice excepționale pentru a-și construi cariere profitabile, vânzându-și lucrările și împărtășindu-și darurile cu alții din întreaga lume”, spune dr. Khan.

Totuși, în ciuda faptului că sindromul Savant poate duce la descoperirea unor talente extraordinare, acesta poate avea și efecte negative asupra unora dintre cei care îl trăiesc. În unele cazuri, persoanele cu sindromul Savant pot avea „abilități izolate” sau talente remarcabile, dar care nu sunt foarte utile în viața de zi cu zi. „Unele dintre aceste abilități izolate pot deveni preocupări obsesive, legate de anumite dispozitive sau obiecte cotidiene”, explică dr. Khan. De exemplu, o persoană ar putea să știe exact câte cărămizi alcătuiesc un perete sau să recite un meniu complet din memorie.

Gestionarea sindromului Savant

Indiferent de abilitățile unei persoane care trăiește cu sindromul Savant, aceasta poate beneficia de sprijin și educație personalizate pentru a-și gestiona talentele într-un mediu sigur.

Dr. Parmar subliniază importanța „oferirii de sprijin emoțional, încurajare și îndrumare pentru ca aceștia să poată explora și dezvolta abilitățile lor.” „Cu intervenția și sprijinul adecvat, persoanele cu sindromul Savant pot învăța să trăiască vieți de succes alături de abilitățile lor extraordinare”, adaugă el.

Persoanele care trăiesc cu sindromul Savant sau cu orice formă de neurodiversitate pot aduce perspective valoroase, precum și cunoștințe neprețuite în domenii precum educația, cercetarea, eforturile creative și științifice.

„Sindromul Savant nu este o boală care trebuie tratată sau vindecată. Da, mulți dintre acești indivizi pot avea dizabilități sau tulburări asociate care necesită tratament, dar sindromul Savant în sine nu constituie o tulburare problematică”, afirmă dr. Khan. „Cel mai important lucru pentru acești indivizi este să primească sprijinul și îndrumarea necondiționată din partea celor care au cel mai bun interes în minte, pentru a-i ajuta să-și dezvolte în continuare abilitățile și, eventual, să le folosească pentru a se îmbunătăți pe ei înșiși sau pe alții.”

Dr. Parmar avertizează că o persoană care trăiește cu sindromul Savant ar trebui să ceară sfaturi de la profesioniștii medicali atunci când este posibil, pentru a obține cele mai actualizate și corecte informații. Această zonă este încă în curs de cercetare amănunțită, astfel că evitarea informațiilor greșite este esențială.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.