În timpul unui acces de furie al copilului, situația poate deveni copleșitoare atât pentru părinți, cât și pentru cei mici. Un aspect extrem de preocupant este reprezentat de spasmele de plâns, momente în care respirația pare să se oprească, iar chipul copilului poate lua nuanțe de violet sau palid. În unele cazuri, aceste episoade pot duce chiar la pierderea temporară a cunoștinței.
Spasmele de plâns sunt un fenomen destul de comun, dar rămân un subiect de neliniște pentru mulți părinți. În timp ce se întâmplă în mijlocul unei crize de furie, aceste momente pot fi înfricoșătoare și pot ridica întrebări despre ce se întâmplă cu adevărat în corpul micuțului nostru.
Explicația științifică a acestor spasme de plâns rezidă în reacția naturală a corpului la stres intens. În esență, în timpul unei crize de furie, copilul poate uita să respire pentru o scurtă perioadă, ceea ce duce la aceste manifestări aparent alarmante.
Aflați mai multe detalii despre ce constau spasmele de plâns și care sunt cauzele lor principale pentru a ști cum să acționați.
Spasmele de plâns la copii reprezintă o experiență de moment, desfășurându-se în doar câteva secunde sau, cel mult, jumătate de minut. Cu toate acestea, există situații în care criza poate persista puțin mai mult, însoțită de mici spasme musculare.
Ceea ce declanșează aceste crize intrigante este întotdeauna un episod intens de plâns, care, în mod obișnuit, este provocat de diverse situații tensionate. Acestea pot include reproșuri neașteptate, mici conflicte, sentimente de furie, teamă sau frustrare. Este ca și cum copilul ajunge la un punct de cotitură emoțională, iar corpul său reacționează în modul spasmelor de plâns.
Durata acestor crize poate varia, dar un aspect reconfortant este că, în general, nu au consecințe speciale asupra sănătății copilului. Este important de subliniat că spasmele de plâns nu au nicio legătură cu epilepsia sau alte tulburări neurologice. Odată ce criza se încheie, copilul revine la normal.
Potrivit cercetărilor recente, spasmelor de plâns la copii le stau în spate două motive principale, dezvăluite în lumina hipersensibilității la durere și a disconfortului familial.
Spasmele de plâns, adesea declanșate de conflicte interne ale copilului, sentimente intense de furie, frică sau frustrare, se datorează, în mare parte, unei sensibilități deosebite la durere. Această sensibilitate, observată și la alți membri ai familiei, este adesea moștenită, având o originie într-o predispoziție familială.
În mod normal, copiii manifestă durerea printr-un plâns, enervare și gâfâire, însă cei cu o sensibilitate crescută pot ajunge să oprească respirația pentru scurte perioade sau chiar să își piardă cunoștința, un efect al hipersensibilității la stimuli dureroși.
Al doilea motiv ce stă la baza acestor episoade îl reprezintă problemele din mediul familial, cum ar fi un cadru tensionat sau suferința persoanei care îngrijește copilul. Aceste spații tensionate pot contribui la apariția spasmelelor, ce încep de obicei în jurul vârstei de șase luni și persistă până la trei ani, moment în care copiii dobândesc abilitatea de a-și exprima disconfortul prin limbaj verbal.
Începând cu vârsta de trei ani, copiii devin capabili să-și comunice mai bine sentimentele, renunțând la acest tip de comportament. Totuși, există cazuri în care spasmele, inițial întâmplătoare, devin o modalitate de atragere a atenției sau chiar o armă de șantaj împotriva celor care încearcă să împiedice voința copilului. În aceste situații, înțelegerea și abordarea empatică rămân esențiale pentru gestionarea acestor comportamente aparent enigmatice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil