Știați că micuțul cu care vă certați cel mai mult și cu care vi se pare cel mai greu să aveți o conversație este copilul care vă seamănă cel mai mult?
Într-un recent videoclip publicat pe platforma socială TikTok, Cristóbal Amo Martín, economist și influencer, ridică o întrebare intrigantă: „Ai știut că copilul cu care aveți cele mai multe conflicte, cel cu care vă certați cel mai des și cu care vă este cel mai greu să aveți o conversație, este de fapt cel care vă seamănă cel mai mult?”
În cartea sa intitulată „Eliminați conflictele din viața voastră, bazată pe opera lui Carl Jung: Viața este o oglindă”, Amo Martín explică că, conform teoriilor lui Jung, există o parte a sinelui în care ascundem aspecte pe care nu le acceptăm sau nu vrem să le recunoaștem, care intră în conflict cu valorile, gândurile și emoțiile noastre.
El sugerează că proiectăm aceste aspecte, numite și „umbre”, asupra altora, fără să ne dăm seama că, de fapt, ne confruntăm cu propriile noastre conflicte și emoții.
În videoclipul de pe TikTok, Amo Martín aplică această perspectivă asupra relațiilor familiale, afirmând că „putem spune că copilul care te provoacă cel mai mult este de fapt cea mai mare oglindă a ta”.
Asta înseamnă că acest copil poate fi cel care te confruntă cu aspectele nerezolvate din propria ta copilărie și adolescență.
De exemplu, el explică că dacă te deranjează foarte mult rebeliunea copilului tău, acest lucru ar putea fi o reflectare a aspectelor pe care tu însuți nu le-ai putut exprima în tinerețe.
Autorul cărții „Viața este o oglindă” evidențiază că, fără să conștientizăm, comportamentul nostru influențează modul în care copiii noștri percep lumea și îl interpretează în conformitate cu propriile lor experiențe. Astfel, reacțiile lor pot aduce la suprafață emoții nerezolvate din trecutul nostru.
În acest sens, este important să ne întrebăm mereu de ce reacționăm în anumite moduri și care sunt motivele din spatele acestor reacții.
Expertul recomandă întotdeauna să ne analizăm reacțiile și să ne întrebăm de ce reacționăm într-un anumit fel și pentru ce anume. De exemplu, dacă simțim frustrare sau nerăbdare față de dificultățile de învățare ale copilului nostru, acest lucru ar putea reflecta propriile noastre incertitudini în legătură cu propriile noastre abilități.
Prin urmare, o recomandare finală este să folosim scrisul ca instrument de autocunoaștere și să nu uităm să acceptăm și să înțelegem copilul care ne provoacă, pentru a ne vindeca și a evolua în procesul nostru de creștere personală și parentală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil