Obiceiurile sedentare din copilărie sunt puse în legătură cu riscul de probleme cardiace în viața de adult. Studiile arată că numărul de ore petrecute în fața ecranelor de către tineri crește semnificativ probabilitatea dezvoltării unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral la o vârstă tânără.
Conform unei cercetări prezentate la Congresul Societății Europene de Cardiologie (ESC 2023), orele lungi de inactivitate din copilărie pot avea consecințe grave asupra sănătății inimii în viitor. Această cercetare a identificat o legătură între perioadele prelungite de sedentarism din copilărie și riscul crescut de leziuni cardiace, chiar și în cazul persoanelor care au o greutate normală și tensiune arterială normală.
Dr. Andrew Agbaje, autorul acestui studiu și profesor la Universitatea din Finlanda de Est, subliniază că aceste ore petrecute în fața ecranelor în tinerețe au un impact semnificativ asupra inimii, crescând riscul de afecțiuni precum atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale. „Aceste ore petrecute în fața ecranelor se adaugă la stresul asupra inimii și potențează riscul de boli cardiovasculare”, a explicat dr. Agbaje. El subliniază necesitatea ca micuții și adolescenții să își mențină un nivel adecvat de activitate fizică pentru a-și proteja sănătatea pe termen lung.
SURSA FOTO: freepik.com
Acest studiu este remarcabil prin faptul că a analizat efectul cumulativ al sedentarismului în copilărie, măsurat cu ajutorul unui ceas inteligent, asupra sănătății cardiace ulterioare. Cercetarea a fost parte a proiectului „Copiii anilor 90”, început în 1990/1991, care reprezintă una dintre cele mai ample colecții de date despre stilul de viață, începând de la naștere.
La vârsta de 11 ani, un grup de cercetători a echipat copiii cu smartwatch-uri dotate cu trackere de activitate, într-o serie de experimente desfășurate pe parcursul a șapte zile. Această investigație a fost repetată la vârstele de 15 ani și respectiv 24 de ani, pentru a observa evoluția în timp a obiceiurilor și impactului sedentarismului asupra inimii. Pentru a evalua sănătatea inimii, echipele de cercetare au folosit ecocardiografia, o tehnică bazată pe ecografie, pentru a măsura greutatea ventriculului stâng al inimii la vârstele de 17 și 24 de ani. Aceste măsurători au fost exprimate în grame raportate la înălțime, sub forma g/m2,7. În analiza lor, cercetătorii au luat în considerare factori precum vârsta, sexul, tensiunea arterială, grăsimea corporală, activitatea fizică, fumatul și statutul socioeconomic, pentru a obține rezultate cât mai precise.
Pentru acest studiu, au fost implicați 766 de copii, dintre care 55% fete și 45% băieți. În etapa copilăriei (11 ani), media timpului petrecut sedentar pe zi era de 362 de minute, în timp ce această cifră a crescut semnificativ la 474 de minute pe zi în adolescență (15 ani) și la 531 de minute pe zi în vârsta adultă tânără (24 de ani). Asta înseamnă că timpul petrecut în stare de inactivitate a crescut cu o medie de 169 de minute (echivalentul a 2,8 ore) pe zi între perioada copilăriei și cea de tânără adultă.
Cercetătorii au identificat o corelație semnificativă între creșterea timpului petrecut sedentar între vârstele de 11 și 24 de ani și creșterea masei ventriculare stângi a inimii între vârstele de 17 și 24 de ani. Cu fiecare minut adăugat de sedentarism în acest interval de timp, măsura masei ventriculare stângi a crescut cu 0,004 g/m2,7. Prin extrapolare, având în vedere cele 169 de minute de inactivitate suplimentară, aceasta a echivalat cu o creștere zilnică de 0,7 g/m2,7, adică o creștere de 3 grame a masei ventriculare stângi între măsurătorile ecocardiografice, în comparație cu creșterea medie în înălțime.
Un studiu anteriror efectuat pe adulți a relevat că o creștere similară a masei ventriculare stângi (de 1 g/m2,7) într-un interval de șapte ani a fost asociată cu un risc dublu de afecțiuni cardiace, accident vascular cerebral și deces.
„Am observat că acești copii petreceau mai mult de șase ore pe zi în stare sedentară, iar această cifră a crescut la aproape trei ore pe zi în tânăra vârstă adultă”, subliniază dr. Agbaje. Rezultatele cercetării indică faptul că acumularea timpului petrecut în inactivitate are legătură cu afectarea cardiacă, indiferent de greutatea corporală și tensiunea arterială. În acest context, autorul studiului îndeamnă părinții să încurajeze copiii și adolescenții să fie mai activi, să petreacă timp în mișcare, să evite excesul de timp petrecut pe rețelele sociale și în fața jocurilor video.
Astfel, concluziile studiului reamintesc cu putere că importanța mișcării în viața cotidiană este foarte importantă pentru sănătatea inimii. Cuvintele lui Martin Luther King Jr. sunt specifice pentru această situație: „Dacă nu poți zbura, fugi. Dacă nu poți alerga, mergi. Dacă nu poți merge, târăște-te. Dar nu te opri din mișcare”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil