Studiul care consolidează posibila legătură dintre microbiota intestinală și tulburarea de spectru autist (TSA)

Legătura este nouă și dacă va fi confirmată ar putea facilita dezvoltarea unor biomarkeri microbiomici reproductibili și a unor modele predictive ale bolii, care ar putea sta la baza viitoarelor teste clinice de diagnostic pentru tulburarea din spectrul autist.

Au trecut câteva decenii de la premiera filmului Rain Man, la 16 decembrie 1988, și de la performanța incomensurabilă a lui Dustin Hoffman, care a făcut vizibili persoanele autiste.

Aproape douăzeci de ani mai târziu, Organizația Națiunilor Unite a decis că a sosit momentul să stabilească data de 2 aprilie ca Ziua mondială de conștientizare a autismului. O problemă care este departe de a fi minoritară: se estimează că aproximativ 1 din 100 de copii din întreaga lume suferă de autism.

În realitate, autismul nu este o singură boală, ci mai multe diferite. De aceea, vorbim de tulburări din spectrul autist (TSA) pentru a ne referi la un grup de tulburări de neurodezvoltare care implică tulburări de comunicare și interacțiune socială, precum și comportamente repetitive și stereotipe. Persoanele cu TSA pot avea, de asemenea, moduri diferite de a învăța, de a se mișca sau de a acorda atenție. 

Înțelegerea originilor autismului nu este ușoară

Cercetările au arătat că există o componentă genetică clară a TSA, ceea ce înseamnă că al doilea copil al părinților care au un copil cu autism are între 2 și 18% șanse de a fi afectat.

În plus, dacă un geamăn monozigot are TSA, există 90% șanse ca fratele sau sora acestuia să fie afectat(ă).

În afară de componenta genetică, dovezile științifice disponibile sugerează că există probabil mulți alți factori care fac ca un copil să fie mai predispus la autism, inclusiv factori de mediu, hormonali, imunologici și, după cum știm acum, factori legați de microbiom.

Axa intestin-creier

Numeroase studii au evidențiat o conexiune bidirecțională între intestin și creier, cunoscută sub numele de axa intestin-encefal. Cercetările au arătat că disbioza bacteriană intestinală este direct legată de schimbările în starea generală de sănătate a unui organism. În acest context, legătura dintre microbiota intestinală și autism este, fără îndoială, unul dintre cele mai fascinante domenii ale cercetării microbiomului. 

Studiile preclinice au arătat că copiii cu TSA au o compoziție alterată a microbiotei intestinale. Comunitățile bacteriene intestinale par să difere între persoanele cu TSA și cele fără TSA.

Studiile preclinice au arătat că copiii cu TSA au o compoziție alterată a microbiotei intestinale. Se pare că comunitățile bacteriene intestinale diferă între persoanele cu TSA și cele fără TSA.

De asemenea, s-a observat că mulți copii cu autism au probleme precum constipația sau diareea. De fapt, profilurile microbiomului fecal sunt mai divergente la subiecții cu TSA care manifestă disfuncții gastrointestinale, o comorbiditate comună a autismului.

Datele au arătat, de asemenea, că numeroase arhaea, bacterii, ciuperci, viruși, gene microbiene și căi metabolice au fost modificate la copiii cu TSA. 

Într-adevăr, se pare că funcțiile microbiene specifice pot contribui la patogeneza TSA prin dereglarea biosintezei ubiquinolului și difosfatului de tiamină. Acest lucru este important având în vedere că ubiquinolul și metaboliții legați de tiamină joacă un rol crucial în sănătatea mintală și în transducția semnalului neuronal, potrivit Hola.com.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.