Sensibilitatea nu se referă la cât de des cineva plânge sau vorbește despre sentimentele sale. Este vorba despre cât de profund simte lucrurile. Un terapeut a susținut că băieții sunt mai sensibili decât fetele, contrar credinței îndelung păstrate. Dar ce spun experții despre aceste cercetări?
Mult timp, credința tradițională a fost că fetele sunt mai sensibile decât băieții. Însă, cu accentul nou pus de părinți pe sănătatea mintală a copiilor, și cu dezvăluirea factorilor de risc pentru depresia din copilărie care afectează atât băieții, cât și fetele, precum și faza complexă de dezvoltare a adrenarhei care îi afectează pe toți copiii de șase și nouă ani, indiferent de sex, părinții au fost nevoiți să conteste această credință.
Cercetările nu numai că arată că fetele nu sunt mai sensibile decât băieții, ci arată chiar contrariul.
Potrivit psihoterapeutului Zara Kadir, care a împărtășit recent pe Instagram „informații susținute de cercetare”, băieții tind să fie mai sensibili decât fetele datorită funcțiilor corporale conectate.
„Creierul băieților este conectat să răspundă mai intens la stres”, a spus ea. „Studiile arată că băieții au niveluri mai ridicate de cortizol, hormonii stresului, în situații dificile”.
Ea a adăugat: „Au literalmente amigdale mai mari, centrul fricii al creierului. Amigdala băieților este mai reactivă la stimulii negativi. Aceasta înseamnă că ar putea simți emoții precum frica și mânia mai intens”.
Aceste emoții, cauzate de funcții corporale incontrolabile, sunt agravate de reacțiile părinților. „De la o vârstă fragedă, băieții pot fi mai sensibili la factorii de stres social”, a spus Kadir, potrivit GoodToKnow, explicând rezultatul acestor emoții generate de hormoni. „Ei pot reacționa puternic la respingere sau eșecul perceput în mediile sociale. Dacă sunt sprijiniți sau, dimpotrivă, pedepsiți pentru reacțiile lor, este mai probabil să devină perturbatori în clasă pe măsură ce cresc.”
Principala problemă, subliniază expertul, este că sensibilitățile băieților sunt manifestate în moduri diferite față de cele ale fetelor, ceea ce înseamnă că deseori sunt „neobservate, interpretate greșit sau subminate”.
„Băieții pot manifesta un nivel ridicat de empatie și o nevoie puternică de conexiune emoțională, chiar dacă s-ar putea exprima diferit față de fete. Dacă fiul tău nu vrea să fie sărutat și îmbrățișat, amintește-ți că jocul dur poate fi totuși o expresie a iubirii și a conexiunii fizice.”
Ea a adăugat: „Deoarece băieții pot fi mai sensibili, comportamentul provocator trebuie văzut ca un apel la conexiune, nu ca un motiv pentru pedeapsă.”
Părinții băieților au comentat și au lăudat-o pe Kadir pentru explicația sa. Răspunsul nu a surprins-o pe specialistul în educație parentală Kirsty Parsons, care a dezvăluit că această neînțelegere a sensibilității băieților i-a făcut pe mulți băieți și bărbați să se simtă ignorați.
„Oamenii cred adesea că fetele sunt mai sensibile pentru că tind să-și arate emoțiile mai deschis. Ele pot plânge sau vorbi despre sentimentele lor mai frecvent, ceea ce face sensibilitatea lor mai vizibilă”, a explicat ea. „Băieților, pe de altă parte, li se spune adesea de la o vârstă fragedă să 'fie puternici' și să nu-și arate emoțiile. Asta nu înseamnă că nu sunt sensibili; înseamnă doar că au învățat să-și ascundă emoțiile mai bine.”
Jessi Gholami, un terapeut licențiat, asistent social clinic și redactor principal la Start Here Parents, este de acord cu Parsons, adăugând că așteptările societății îi obligă pe băieți să-și ascundă sensibilitățile. Totuși, învățând cum să recunoască semnele sensibilității, părinții pot începe să îi sprijine mai bine pe băieți.
Ea a declarat: „ceea ce este etichetat ca sensibilitate la fete este adesea interpretat ca slăbiciune la băieți de la început. Acest lucru îi determină pe mulți să-și suprime reflex emoțiile, creând fațade masculine protectoare pentru a se conforma idealurilor culturale rigide de duritate și stoicism. Însă, emoțiile neprocesate cer inevitabil o ieșire.
Pentru băieții tineri nesiguri, cărora le lipsește vocabularul emoțional sau modele de urmat, această sensibilitate se manifestă frecvent prin crize de furie, agresivitate, tendințe de retragere sau comportamente autodistructive, mai degrabă decât prin exprimare deschisă.”
„Pentru a crește bărbați rezistenți și autoactualizați, trebuie să cultivăm inteligența emoțională de la o vârstă fragedă, oferindu-le fiilor noștri limbajul și spațiile sigure pentru a-și articula viața interioară și normalizând emoționalitatea ca un aspect sănătos al experienței umane depline”, spune Gholami.
Parsons oferă sfaturi similare: „Este important să ne amintim că sensibilitatea nu se referă la cât de des cineva plânge sau vorbește despre sentimentele sale. Este vorba despre cât de profund simte lucrurile. Băieții pot fi la fel de sensibili ca fetele; pur și simplu o arată diferit. Încurajează-i pe băieți să-și exprime sentimentele mai deschis, fără teama de a fi judecați.
Acest lucru îi ajută să înțeleagă și să gestioneze mai bine emoțiile lor, ceea ce este esențial pentru sănătatea lor mintală.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.