În 1896, medicul și farmacistul Sagen Ishizuka a creat o filozofie japoneză numită „shokuiku”, care provine din două cuvinte ce înseamnă „a mânca” și „a crește”.
Shokuiku încurajează părinții și școlile să-i învețe pe copii despre originea alimentelor și despre modul în care acestea ne influențează mintea și corpul. Acest concept este parte integrantă a culturii japoneze și un motiv important pentru care Japonia este țara cu unii dintre cei mai sănătoși copii din lume.
Potrivit UNICEF, Japonia este singura țară dintre cele 41 de state dezvoltate din Uniunea Europeană și OCDE în care mai puțin de unul din cinci copii este supraponderal.
„Ca mamă care își crește fetița mică în Japonia, iată ce fac diferit părinții japonezi pentru a crește copii care mănâncă fericiți și sunt aventuroși în alegerile alimentare”, spune Yuko Tamura pentru cnbc.com.
Medicii japonezi încurajează adesea viitoarele mame să urmeze un regim alimentar echilibrat numit „ichijū-sansai”. Acesta constă dintr-un bol de orez și supă miso, alături de un fel de mâncare bazat pe proteine și două garnituri de legume (cum ar fi salata sau ciupercile) pentru a asigura aportul adecvat de vitamine, minerale și fibre.
Pe măsură ce copiii cresc, ei încep să învețe despre obiceiurile alimentare sănătoase. În 2005, guvernul a adoptat Legea de bază privind Shokuiku pentru a promova această filozofie.
Unele grădinițe le permit copiilor să culeagă legume pentru a le consuma la prânz, iar în școlile primare, aceștia învață despre fermele care produc legume, pește și alte alimente.
Peste 95% din școlile primare și liceele din Japonia au un sistem de masă școlară. Mesele sunt planificate de nutriționiști, iar elevii sunt implicați activ în procesul de servire a prânzului.
Deși multe grădinițe oferă și prânzuri, „bento box”-urile pregătite acasă pot juca un rol important în promovarea shokuiku.
„Educatoarea fiicei mele îi încurajează pe copii să discute despre conținutul bento box-urilor colegilor lor. Acest lucru face ca ora prânzului să fie plăcută, iar copiii sunt stimulați să încerce alimente noi sau să-și exprime preferințele sau antipatiile atunci când găsesc anumite alimente în bento box-urile prietenilor lor”, spune mămica.
Alegerea prânzurilor bento în locul fast-food-ului permite copiilor să consume porții generoase de legume și fructe de sezon, evitând în același timp alimentele bogate în grăsimi și aditivi alimentari. Mesele sunt adesea preparate din ingrediente locale, proaspete.
„Am descoperit că pregătirea murăturilor simple de casă și congelarea altor legume și fructe hrănitoare în loturi îmi simplifică gătitul zilnic.
Când fiica mea a început grădinița, am avut dificultăți cu unele dintre reguli – fără gustări bogate în zahăr sau grăsimi, cum ar fi chipsurile și prăjiturile, sau cofeină.
Totuși, mici trucuri, cum ar fi păstrarea unei rezerve de mese porționate, mă ajută să-i pregătesc prânzuri bogate în nutrienți, chiar și atunci când produsele proaspete sunt insuficiente acasă”, mai precizează mama.
„Nu restricționez accesul fiicei mele la sucuri de fructe și shake-uri ocazionale. Totuși, în cuvintele ei, sifonul este `prost`, așa că poate că am avut noroc în privința aceasta.
De la început, i-am prezentat ceaiul de orz, care este bogat în minerale și nu conține cofeină. Aceasta este o alegere populară printre japonezi de toate vârstele și o alternativă excelentă la ceaiurile cu zahăr și băuturile aromate cumpărate din magazin. De asemenea, ajută la reducerea aportului zilnic de calorii.
Un alt mod prin care implementez shokuiku acasă este să fac smoothie-uri cu fructe proaspete și iaurt împreună cu fiica mea. Vorbim despre cum crește fructul și de unde provine. Experiențe de acest tip îi vor forma obiceiuri alimentare sănătoase, care să o însoțească pe parcursul vieții”, conchide mămica.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.