Modul în care părinții decid să își crească copiii este o alegere profund personală.
Fiecare familie funcționează diferit, așa că nu există o abordare unică a educației parentale. În timp ce anumite abordări privind creșterea copiilor sunt depășite, cum ar fi convingerea că copiii ar trebui să fie văzuți și nu auziți, există și alte tehnici parentale de școală veche pe care generația tânără ar trebui să le readucă.
Societatea americană pentru îngrijirea pozitivă a copiilor a observat că psihologii copiilor au stabilit patru tipuri de stiluri parentale: autoritar, permisiv, neimplicat, neglijent și autoritar.
Fiecare stil marchează un nivel distinct de implicare și receptivitate a îngrijitorului și afectează dezvoltarea psihologică și emoțională a copiilor în moduri diferite.
Părinții descoperă adesea că abordarea lor nu se încadrează exact într-un singur stil și ar putea alege să utilizeze tactici diferite în funcție de situație. Cea mai importantă parte a parentingului este să te prezinți ca o prezență stabilă și solidară, indiferent de un anumit stil.
O tehnică parentală de școală veche pe care generația tânără ar trebui să o readucă este aceea de a le permite copiilor să aibă timp nestructurat pentru joacă.
Asociația Americană de Psihologie a definit jocul nestructurat ca fiind „jocul care nu este organizat sau dirijat de adulți sau de colegi mai mari și care, în general, nu are un scop sau un rezultat definit”.
APA a menționat că jocul nestructurat este fundamental pentru dezvoltarea copiilor, permițându-le să își cultive independența și să își sporească încrederea în sine.
O altă tehnică parentală de școală veche pe care generația tânără ar trebui să o readucă este tradiția de a lua cina împreună. A lua cina în familie fără a fi distrași de ecrane le permite copiilor și părinților să se conecteze după o zi încărcată de școală și muncă.
Lisa Newman, un antrenor de sănătate și consilier certificat în alimentație intuitivă, a explicat că instituirea mesei în familie promovează obiceiuri alimentare sănătoase și beneficii precum „note mai bune la școală, mai puțin stres în familie și relații mai puternice între membrii familiei”.
Dându-le copiilor sarcini de îndeplinit în casă, îi învățați responsabilitatea și încrederea în sine. Acest lucru le arată valoarea de a contribui și de a ajuta la buna funcționare a unității familiale.
Părinții ar trebui să încerce să le ofere copiilor sarcini care sunt adecvate dezvoltării lor și să nu exercite asupra lor presiuni care depășesc limitele vârstei lor.
Atribuirea de sarcini casnice copiilor îi învață empatia și le dă un puternic sentiment de valoare de sine. De asemenea, are și beneficii practice, cum ar fi să-i învețe cum să își spele singuri rufele înainte de a pleca la facultate.
Studii de la Universitatea Harvard și Universitatea din Minnesota au arătat că copiii care fac treburi casnice devin adulți mai fericiți și mai de succes.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.