În societatea românească, ideea de sacrificiu continuu este adânc înrădăcinată în mentalitatea femeilor. Multe românce cresc cu credința că trebuie să se dedice total familiei, să fie mereu active și să pună nevoile celorlalți înaintea propriilor nevoi
Această tendință de autosacrificiu este adesea transmisă de la o generație la alta, iar femeile de astăzi se regăsesc prinse într-un ciclu nesfârșit de muncă și responsabilități, fără a-și oferi timp pentru odihnă și refacere.
Psihologul Daniela Gavankar, în cadrul unui podcast intitulat „Relația cu mama determină modul în care ne trăim viața”, a discutat despre acest fenomen, evidențiind credințele limitative moștenite de la generațiile anterioare:
„Femeile ar trebui să învețe de la bărbați când e timpul de odihnă și să întrerupă acest pattern al sacrificiului. Asta nu înseamnă că nu ne mai ocupăm de casă, de copii, de responsabilitățile noastre.
Așa că ar fi util să introducem în viața noastră și timp pentru noi, timp pentru a fi femei, timp pentru odihnă. Nu, în vocabularul și în atitudinea mamelor noastre nu exista timpul ăsta pentru ele.
Pentru că nu știu să se oprească, pentru că nu au aceste pauze, femeia româncă nu se poate opri din ceea ce știe ea că are de făcut. A învățat la rândul ei de la mama ei că femeia trebuie să muncească și aici sunt foarte multe, foarte multe credințe limitative la noi, la români, legate de a sta.
Foarte multe expresii negative, urâte: stai și o să stea norocul, pute pământul sub tine. Eu cred că noi toți am auzit asta vreodată, în momentul în care am stat. Asta e o expresie foarte grea, care le-a făcut pe mamele noastre să înțeleagă că oricum ar fi, este exclus să stai, deci tot timpul trebuie să faci ceva.
Păi când tu auzi asta, că pute pământul sub tine dacă stai, nu mai poți să-ți permiți să stai. De aici, acest sacrificiu continuu.”
Ideea că „femeia trebuie să muncească” este adânc înrădăcinată în cultura românească, în special în generațiile mai vechi.
Mamele și bunicile noastre au crescut într-un context în care odihna era văzută ca o formă de lene sau ca un semn de slăbiciune. Expresii precum „pute pământul sub tine” sau „stai și o să stea norocul” au devenit parte din limbajul cotidian și din mentalitatea colectivă, transformând odihna într-un tabu.
Daniela Gavankar subliniază că acest tip de mentalitate este transmis din generație în generație. Femeile învață de la mamele lor că trebuie să fie mereu active, să nu „stea degeaba” și să se sacrifice pentru familie.
Foto: Freepik @freepik
Acest model de comportament este văzut ca un ideal, iar orice deviere de la el este percepută ca un eșec personal. Astfel, femeile se simt vinovate atunci când își permit o pauză, iar acest lucru le împiedică să își acorde timpul necesar pentru refacere și relaxare.
În contrast cu acest model tradițional, tot mai mulți specialiști în psihologie și sănătate mentală subliniază importanța timpului pentru sine și a echilibrului între muncă și odihnă.
Daniela Gavankar sugerează că femeile ar trebui să învețe de la bărbați capacitatea de a se opri și de a-și permite pauze. Acest lucru nu înseamnă neglijarea responsabilităților, ci crearea unui spațiu personal în care să se poată relaxa și reîncărca.
Pentru a rupe acest ciclu de sacrificiu continuu, femeile trebuie să învețe să identifice și să combată credințele limitative moștenite din familie.
Conștientizarea faptului că expresiile de genul „pute pământul sub tine” nu sunt decât reflexii ale unor mentalități vechi poate ajuta femeile să se elibereze de aceste presiuni culturale. Schimbarea începe prin redefinirea conceptului de succes și împlinire personală, în care odihna și timpul pentru sine devin componente esențiale.
Primul pas pentru a schimba această mentalitate este educația emoțională, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Înțelegerea faptului că odihna este parte integrantă a unei vieți sănătoase și echilibrate poate ajuta la eliminarea stigmatului asociat cu „a sta degeaba”. Este important ca femeile să își dea permisiunea de a se opri și să își creeze obiceiuri care includ pauze regulate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil