Țipi la copil ca să-și facă temele? Experți: „Când creierul percepe o amenințare, deconectează toate centrele pentru a face față pericolului”

Data publicării:
Țipi la copil ca să-și facă temele? Experți: „Când creierul percepe o amenințare, deconectează toate centrele pentru a face față pericolului” / FOTO: freepik.com @dikushin
Țipi la copil ca să-și facă temele? Experți: „Când creierul percepe o amenințare, deconectează toate centrele pentru a face față pericolului” / FOTO: freepik.com @dikushin

Sunt șanse să fi avut o zi grea la serviciu și să ai mai multe sarcini casnice. Îi ceri copilului tău să-și facă temele, dar el nu te ascultă. Chiar și după ce îi ceri din nou, continuă să te ignore. Apoi îți pierzi răbdarea și țipi la el.



Acest scenariu nu este neobișnuit. Este greu să-ți ții frustrarea atunci când aceasta fierbe în tine. De fapt, frustrarea este o emoție comună pe care o trăim când vrem ca lucrurile să fie altfel. Atunci când ceva nu decurge conform planurilor noastre, ne simțim frustrați. De aceea, țipăm la copii când refuză să-și facă temele.

Cu toate acestea, nimănui nu-i place ca cineva să țipe la el. Ridicarea vocii poate fi o experiență foarte neplăcută, jenantă sau chiar înfricoșătoare pentru copii.

În realitate, să țipi la copilul tău să-și facă temele NU este o strategie bună din mai multe motive.

Citește și Greșeala pe care să NU o comiți atunci când faci temele cu al tău copil, conform profesorilor

Copiii NU pot învăța atunci când creierul lor se află în modul de „luptă” sau „fugă”

Țipatul este o modalitate de a elibera frustrarea și mânia, dar nu reprezintă o strategie eficientă pentru a schimba comportamentul copiilor, susțin specialiștii de la etapainfantil.com. De fapt, țipetele creează o atmosferă tensionată, în care se simte o stare de anxietate. Ca răspuns, copiii pot deveni temători și pot activa modul de „luptă” sau de „fugă”, care se declanșează în fața unei situații amenințătoare.

Dacă creierul percepe o amenințare, acesta declanșează reacția de luptă sau de fugă, „deconectând” toate centrele care nu sunt esențiale pentru a face față pericolului. Aceasta înseamnă că un copil nu va putea să se concentreze asupra temelor sau să învețe. Dacă un copil este speriat sau simte o presiune mare, pur și simplu nu va putea să acorde atenție sau să gândească clar. Prin urmare, a face teme va deveni o misiune imposibilă.

Râsul facilitează învățarea

Pe de altă parte, psihologii de la Université Paris Ouest Nanterre La Défense au descoperit că râsul facilitează învățarea. Acești cercetători au observat că atunci când copiii râd, învață mai bine. Au lucrat cu 53 de copii de 18 luni, care aveau sarcina de a învăța să folosească un obiect pentru a ajunge la o jucărie inaccesibilă.

Un adult le-a arătat cum să o facă, dar în unele cazuri adultul a reușit să-i facă pe copii să râdă, iar în altele s-a comportat serios, limitându-se la a-i învăța.

SURSA FOTO: freepik.com @muqddas65

Psihologii au remarcat că 94% dintre copiii care au râs au reușit să învețe singuri să ajungă la jucărie, în timp ce doar 25% dintre copiii care nu au râs au reușit să-l imite pe adult pentru a ajunge la aceeași jucărie.

Explicația constă în emoțiile pozitive generate de râs, care cresc nivelul de dopamină din creier. Dopamina este un neurotransmițător implicat în diferite procese cognitive și stimulează învățarea. De fapt, un deficit de dopamină afectează semnificativ memoria de lucru și îngreunează învățarea.

Un alt avantaj important al râsului este că acesta devine un instrument de captare a atenției, astfel încât copiii să învețe mai bine. În acest sens, un alt studiu realizat la Universitatea de Stat Sam Houston a constatat că studenții își aminteau mai bine detalii dintr-o lectură atunci când profesorul a inclus glume legate de subiect.

Desigur, asta nu înseamnă că părinții trebuie să devină comedianți profesioniști pentru a-i determina pe copii să-și facă temele, dar ar trebui să țină cont de faptul că râsul creează un mediu mai relaxat și propice învățării decât țipetele. Secretul constă în faptul că copiii nu percep învățarea ca pe o sarcină impusă și plictisitoare, ci ca pe un moment special pentru a descoperi lucruri noi.

La sfârșitul zilei, majoritatea copiilor le place să învețe și să exploreze, așa că au nevoie doar de cantitatea potrivită de motivație.

Țipetele agravează problemele comportamentale la copii

Când țipi la copilul tău să-și facă temele sau să se comporte corespunzător, crezi că rezolvi o problemă. Adevărat, dar doar pe moment, pentru că pe termen lung țipatul nu previne comportamentul nedorit și nu ajută la crearea unor bune obiceiuri de conviețuire.

Atunci când țipatul devine cel mai utilizat instrument de „comunicare” în casă, comportamentul copiilor se înrăutățește. Va trebui să țipi din ce în ce mai mult pentru a corecta comportamentul copilului tău, deoarece pragul tău de toleranță la frustrare crește.

Astfel, se creează un mediu toxic, marcat de emoții precum furia și frustrarea, presărat cu comportamente dezadaptative, cum ar fi strigătele și lipsa de respect.

Cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh au confirmat acest lucru

După ce au analizat 976 de familii, au concluzionat că „disciplina verbală dură a mamelor și a taților cu copiii lor a prezis o creștere a problemelor comportamentale și a simptomelor depresive la adolescenții de 13 ani”. De asemenea, au confirmat existența unei bucle generate de țipete, pentru că copiii la care s-a țipat cel mai mult și-au înrăutățit comportamentul.

Problema este că țipatul nu reprezintă un model pozitiv de urmat. Când părinții sunt frustrați și explodează în fața copiilor lor, aceștia învață că aceasta este modalitatea „corectă” de a-și gestiona emoțiile. Dacă nu au părinți care să le ofere un exemplu de gestionare asertivă a emoțiilor, își vor exprima pur și simplu frustrarea sau furia.

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

Furia naște furie

Furia naște furie, deoarece activează neuronii oglindă din creierul copilului. Neuronii oglindă sunt principalii responsabili de învățarea prin imitație. Misiunea lor este de a reflecta activitatea observată, motiv pentru care joacă un rol vital în învățarea cu un conținut emoțional și social ridicat.

În practică, copilul învață ceea ce vede. Dacă țipi la el, va dori să țipe și el sau să reacționeze prin comportamente de opoziție și sfidare pentru a-și reafirma identitatea. Prin urmare, departe de a face temele mai ușoare, țipatul generează respingere și furie.

Vestea bună este că neuronii oglindă pot avea, de asemenea, efectul opus. Dacă adulții devin modele pozitive pentru controlul emoțional, copiii vor învăța să-și regleze emoțiile în mod asertiv.

Comunicarea calmă și pașnică îl va ajuta pe copilul tău să se simtă în siguranță și, prin urmare, va fi mai receptiv la cerințele tale, ceea ce va face ca el să ajungă să-și facă temele mai devreme.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Loredana Iriciuc | Categorie: Recomandari si sfaturi




Articole similare
Cele mai noi articole
Trend - Top citite

pixel