„Tocmai de aceea NU s-a descoperit cauza autismului!” Marius Zamfir explică legătura între microbiomul uman și creier: „100% din copiii cu autism au ASTA!” / VIDEO

În cadrul discuției, Zamfir a folosit o analogie. El a subliniat că sistemul dopaminergic și sistemul neurosinaptic pot fi văzute ca niște fabrici, având nevoie de diverse elemente esențiale pentru a funcționa optim. Fie că vorbim de spațiu, construcție, utilități, utilaje specifice sau materie primă, toate acestea sunt necesare pentru buna funcționare a „fabricii”. Expertul a punctat că absența sau defectarea unui singur element din această „fabrică” poate avea consecințe semnificative. 

„Aș vrea să le privim ca pe niște fabrici. Și sistemul dopaminergic și sistemul neurosinaptic. Gândiți-vă că într-o fabrică, ca să funcționeze, avem nevoie de foarte multe elemente. Avem nevoie de un spațiu, avem nevoie să construim o clădire pe acel spațiu, trebuie să acordăm la niște utilități, după aceea să aducem niște utilaje specifice, materie primă specifică, energie, muncitori, șefi la muncitori. Am luat doar elementele majore, importante. Un singur element din această fabrică lipsește cu desăvârșire sau este defect.

Tocmai de aceea nu s-a descoperit cauza autismului, pentru că tot timpul s-a mers pe o legătură de cauzalitate unică. Dacă privim autismul ca pe o afectare a unui element din fabrica asta și vom vedea că la sfârșit fabrica nu mai produce ce trebuie, într-un caz poate să aibă materia primă de proastă calitate, într-un caz poate să aibă un utilaj defect, într-un caz muncitorii nu-și fac treaba cum este în acea formă de autism virtual cum am numit-o eu. Acei copii care au fost foarte mult în fața ecranelor. Păi, acolo este simplu, fabrica n-are nicio problemă, totul este la locul lui, numai că muncitorii în loc să stea să lucreze, stau la tabletă sau la calculator. Mai produce fabrica ce trebuie? Nu!

Deci, vedem că pot fi foarte multe legături potențiale de cauzalitate. De aceea, e foarte important să analizăm. Numai că analizând în această autopsie psihologică mi-am dat seama că ambele fabrici, și cea dopaminergică și cea neurosinaptică, depind foarte mult de fapt de acest microbiom uman”, a spus Marius Zamfir la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.

Citește și „Disecarea” autismului. Marius Zamfir: „N-am putut să accept că așa s-a născut copilul! În peste 90% din cazuri, copilul, până într-un anumit moment, a avut o evoluție bună!”

Marius Zamfir: „Acest microbiom uman are o importanță foarte mare”

FOTO: ParintisiPitici.ro

Aproximativ 90% din celulele din corpul nostru sunt parte din microbiomul uman, în timp ce doar 10% sunt propriile noastre celule. Aceste cifre impresionante evidențiază importanța vitală a acestui ecosistem microbian.

„Microbiomul uman este format din totalitatea microbilor din organismul nostru. Aici vorbim de viruși, retroviruși, bacterii, fungi, arhee, ciuperci.

Acest microbiom are o importanță foarte mare. Cercetările cu adevărat importante au început să se facă acum 10, maxim 15 ani, pentru că până acum n-aveam tehnologia necesară de a analiza în străfunduri acest microbiom uman.

Cu această tehnologie metagenomică am putut să analizăm. Avem undeva între 500 și 1.000 de specii diferite de microbi în organismul nostru. Ca să înțelegem cât de important e acest microbiom, gândiți-vă că 90% din celulele noastre, din corpul nostru, din organismul nostru sunt de fapt celule din microbiom uman și doar 10% sunt celulele noastre proprii. Numai că acele celule sunt foarte mici în microbionul uman. Deci, avem undeva cam la 10.000 de miliarde de celule ale noastre și avem undeva la peste 100.000 de miliarde de celule în microbiomul uman.

Dacă e să-l cuantificăm ca și greutate, ca și suprafață, are undeva cam la 2 kilograme, dar tocmai pentru că acești microbi, mai ales virușii și retrovirușii, sunt foarte, foarte mici. Virușii intră inclusiv în celule umane.

Din punct de vedere genetic, genele pe care le moștenim noi de la părinții noștri reprezintă doar 0,75%. Restul genelor din corpul nostru, de fapt, sunt gene din acest microbiom uman.

Genomul umani s-a decodificat și are undeva între 20.000 și 25.000 de gene și în intestinele noastre, în acest microbiom uman, se află undeva la peste 500.000 de gene diferite. Gene care influențează modul în care noi ne vom dezvolta.

Și cel mai bun exemplu este la gemenii identici, unde avem aceeași genă, avem aceeași factori epigenetici, cel puțin până la o anumită vârstă cât stau în familia de bază, și cu toate astea ei sunt foarte diferiți. De ce? Pentru că acest acest microbiom a influențat genele lor și a influențat modul de exprimare a genei, deci n-a schimbat gena, l-a influențat modul de exprimare a genei.

Sunt experimente făcute acum în laborator pe șoareci fără microbiom. Efectiv, în momentul în care se aduce microbion de la un șoarece obez, de la un șoarece cu anumite boli, de la un șoarece cu anxietate, doar prin acest transplant de microbiom putem să modificăm structura, inclusiv de personalitate sau inclusiv metabolic.

Studiile recente arată că de fapt, 90% din boli pleacă de la un dezechilibru al acestui microbiom uman”, a mai explicat Marius Zamfir.

Marius Zamfir: „100% din copiii cu autism au disbioză intestinală”

SURSA FOTO: freepik.com @freepik

Specialistul în microbiomul uman a evidențiat că cercetările recente arată că 100% dintre copiii cu autism prezintă tulburări în microbiomul lor intestinal, inclusiv disbioză și alte particularități specifice.

„Eu am început să recomand părinților cu care lucrez să facă analize, un anumit tip specific de analize pe partea aceasta de microbiom uman, și vreau să vă spun că nu 30, nu 70, nu 80% din copii au au probleme, ci 100% din copiii cu autism au disbioză intestinală și, pe lângă asta, după aceea, într-adevăr, fiecare cu alte particularități specifice. O imunitate scăzută intestinală, ori enzimele pancreatice nu se produc în cantitatea care trebuie, ori inflamație la nivel intestinal, ori un nivel foarte crescut de de bacterii rele. Și lucrurile acestea cauzează de fapt într-o proporție foarte mare, în proporție de 70-80%, acele tulburări comportamentale întâlnite la copiii cu autism, acele tantrumuri, acei nervișori ai lor.

Am avut cazuri în care pe o simplă parazitoză cu giardia, o fetiță intrase într-o stare de autism, cu diagnostic pus de la trei medici diferiți de autism. Numai că eu am văzut fetița și mi-am dat seama că toate mecanismele psihologice, neurologice funcționau corespunzător. Da, într-adevăr, intra într-o lume a ei, își cânta, închidea ochișorii și cânta. I-am spus mămicii că nu e vorba de autism, să se ducă să facă niște analize și mi-a trimis mesaj după două săptămâni că îmi mulțumește foarte mult, că de sâmbătă a început tratamentul și că luni era fetița foarte bine. Un tratament de parazitoză.

Dacă analizăm prin această autopsie psihologică ce pot face niște paraziți la nivelul molecular în intestin, vedem că pot cauza foarte multe fenomene în cascadă, până la această intoxicație foarte gravă în organism și până la apariția acestor comportamente pe care noi le numim autism”, a mai punctat Marius Zamfir.

Urmăriți emisiunea integral:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.