Rujeola continuă să facă victime în România.
Un număr de 657 de cazuri noi de rujeolă s-au înregistrat în ultima săptămână, a informat, miercuri, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
Potrivit INSP, de la începutul perioadei de raportare, 1 ianuarie 2023, s-au înregistrat 18 decese din cauza rujeolei.
Un număr de 19.449 de cazuri confirmate cu rujeolă au fost raportate în perioada 1 ianuarie 2023 - 23 iunie 2024 în toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti.
Cele mai multe îmbolnăviri s-au înregistrat în judeţele Braşov - 2.096 şi Mureş - 1.235, precum şi în Capitală - 1.696.
În perioada 6 decembrie 2023 - 23 iunie 2024, conform datelor extrase din RENV, au fost utilizate 179.566 de doze de vaccin ROR, din care 29.625 de doze utilizate pentru copii cu vârste între 9 şi 11 luni.
Rujeola sau pojarul este o boală a copilăriei cauzată de un virus care face parte din genul Morbillivirus, familia Paramyxoviridae. Boala afectează celulele pulmonare și faringiene și se răspândește ușor prin tuse, strănut sau atingerea unei suprafețe contaminate. Persoanele infectate sunt contagioase timp de câteva zile, înainte de apariția simptomelor.
Potrivit Centrului pentru Controlul și prevenirea Bolilor (CDC), virusul rujeolic poate trăi până la două ore în aer, într-un spațiu în care o persoana infectată a tușit sau a strănutat.
Pacienții sunt considerați contagioși de la 4 zile înainte până la 4 zile după apariția erupției cutanate. De notat, uneori, pacienții imunocompromiși nu dezvoltă erupția cutanată. Rujeola este cauzată de un virus ARN monocatenar, învelit, cu 1 serotip. Este clasificat ca membru al genului Morbillivirus din familia Paramyxoviridae. Oamenii sunt singurele gazde naturale ale virusului rujeolei.
De obicei, primul simptom care apare este febra ridicată (începe la aproximativ 10 până 12 zile după contractarea virusului și durează 4 până la 7 zile). Tot în stadiul inițial al bolii mai pot apărea simptome precum:
rinoreea (îi curge nasul);
tusea;
înroșirea și lăcrimarea ochilor;
apariția unor pete mici in interiorul gurii.
Câteva zile mai târziu, se poate observa o erupție cutanată, de obicei pe față și pe ceafă; ulterior, aceasta se va răspândi până la nivelul membrelor superioare și a celor inferioare. În majoritatea cazurilor, această erupție apare la 14 zile după expunerea la virus.
Nu există un tratament specific pentru o infecție confirmată cu rujeolă. Cu toate acestea, pot fi luate unele măsuri pentru a proteja persoanele vulnerabile care au fost expuse virusului.
Vaccinarea după expunere. Persoanelor neimunizate, inclusiv sugarilor, li se poate administra vaccinul împotriva rujeolei în termen de 72 de ore de la expunerea la virusul rujeolic pentru a oferi protecție împotriva bolii. Dacă boala este la debut, aceasta va avea simptome mai ușoare și o durată mai scurtă.
Înainte ca vaccinul împotriva rujeolei să fie autorizat în 1963, o medie de 549.000 de cazuri de rujeolă și 495 de decese din cauza rujeolei au fost raportate anual în Statele Unite. Cu toate acestea, este probabil ca, în medie, 3 până la 4 milioane de persoane să fie infectate anual cu rujeolă; majoritatea cazurilor nu au fost raportate. Dintre cazurile raportate, aproximativ 48.000 de persoane au fost spitalizate de rujeolă, iar 1.000 de persoane au dezvoltat anual dizabilitate cronică din cauza encefalită acută cauzată de rujeolă.
În 2000, rujeola a fost declarată eliminată din Statele Unite. Eliminarea este definită ca absența transmiterii virusului rujeolic endemic într-o zonă geografică definită, cum ar fi o regiune sau o țară, timp de 12 luni sau mai mult, în prezența unui sistem de supraveghere performant.
Cu toate acestea, cazurile și focarele de rujeolă apar încă în fiecare an în Statele Unite, deoarece rujeola este încă transmisă frecvent în multe părți ale lumii, inclusiv în țări din Europa, Orientul Mijlociu, Asia, Americi și Africa.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrăgea atenția asupra pericolului apariției unei epidemii de rujeolă, în anul 2021, din cauza scăderii numărului de copii vaccinați antirujeolic. Această situație s-a evidențiat începând cu anul 2020, datorită perioadelor de izolare, împotriva bolii COVID-19.
Îngrijorarea experților OMS este determinată mai ales de posibilele complicații ale rujeolei, care pot fi uneori mortale. În fiecare an, conform statisticilor OMS, mii de persoane mor din cauza acestei boli sau a complicațiilor sale, deși există de mult timp un vaccin eficient împotriva acestei maladii.
Potrivit OMS, la sfârșitul lunii octombrie 2020, din cauza întârzierii campaniei de vaccinare din 26 de țări, circa 94 de milioane de copii nu au primit dozele prevăzute pentru vaccinul contra rujeolei.
Cei mai afectați sunt copiii din comunitățile sărace sau izolate, fără acces la un sistem de sănătate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil