Copiii, cei mai afectați de schimbarea orei. Pe lângă ei, și vârstnicii resimt puternic această tranziție, deoarece produc mai puțină melatonină și au nevoie de mai mult timp pentru a se adapta la noul program. Fiecare celulă din corp are un ceas biologic care îi reglează activitatea în funcție de momentul zilei.
De milioane de ani, oamenii și-au sincronizat ceasurile biologice cu schimbările sezoniere, care se produc treptat.
Totuși, în secolul al XIX-lea, Benjamin Franklin a propus pentru prima dată ideea unei schimbări bruște a orei: ajustarea ceasului cu o oră înainte sau înapoi, de două ori pe an, pentru a economisi energie.
Deși această propunere nu a fost adoptată imediat, ideea a fost reluată în 1905 de constructorul englez William Willett și, în scurt timp, tot mai multe țări au implementat această măsură.
Studii recente arată că aceste ajustări nu aduc economii semnificative de energie, dar au un impact considerabil asupra ritmului biologic al oamenilor.
„Schimbarea orei afectează întregul sistem neuroendocrin și cognitiv”, explică Gonzalo Pin, specialist în somn pediatric și purtător de cuvânt al Asociației Spaniole de Pediatrie (AEP), conform elcorreo.com.
„Efectele sunt mai pronunțate la extremele vieții: la copii, pentru că sistemul lor este în dezvoltare și nu are maturitatea necesară pentru adaptare rapidă, iar la vârstnici, din cauza scăderii producției de melatonină și a altor substanțe esențiale pentru reglarea ritmului circadian”, adaugă el.
Specialistul consideră că „cea mai bună soluție” ar fi eliminarea orei de vară, o propunere dezbătută recent de Parlamentul European, dar care nu pare să fie implementată prea curând.
Pentru a facilita adaptarea, care poate dura până la o săptămână, experții recomandă o tranziție treptată.
„Este indicat ca ajustarea să se facă progresiv, pe parcursul a cel puțin șapte zile, modificând programul de somn și activități ale copilului cu câte 10 minute pe zi, în funcție de schimbarea care urmează să aibă loc”, explică Pin.
Această ajustare nu se referă doar la ora de culcare sau de trezire, ci și la programul meselor, activităților și timpului de joacă.
Astfel, copiii pot reduce impactul schimbării orei, care poate provoca oboseală accentuată, dificultăți de concentrare, nervozitate, iritabilitate și chiar episoade de plâns frecvent.
Alimentația joacă, de asemenea, un rol important.
„Dacă un copil consumă alimente ușoare seara, precum un pahar de lapte, va dormi mai bine. Însă, mai important decât tipul de aliment este ora cinei. Ideal este ca masa de seară să fie luată cu cel puțin două ore înainte de culcare”, subliniază Pin.
O întrebare frecventă este: trecerea la ora de vară are același impact ca schimbarea la ora de iarnă? Răspunsul este nu.
Adaptarea la o oră în plus este mai ușoară decât întârzierea cu o oră.
Motivul este simplu: ceasul biologic uman este setat să urmeze un ritm ușor mai lung de 24 de ore. Prin urmare, prelungirea zilei cu o oră necesită mai puțin efort de ajustare.
România va trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă, 29 martie, spre duminică, 30 martie, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni 04:00.
Prin urmare, ziua de duminică va avea doar 23 de ore, fiind cea mai scurtă zi din 2025.
De la această dată, durata zilelor va continua să crească progresiv, atingând punctul maxim pe 21 iunie, odată cu solstițiul de vară.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, fiind aplicată între 22 mai și 2 octombrie. În perioada 1933-1940, schimbarea orei avea loc anual, în prima duminică din aprilie și dura până în prima duminică din octombrie, însă acest sistem a fost abandonat în 1940.
Între 1941 și 1979, România nu a mai folosit ora de vară, iar reintroducerea acesteia s-a făcut abia în 1979.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil