Uită pentru o clipă de ortografie: obiceiul care face diferența între copiii care scriu bine și cei care doar completează rânduri se numește „vorbire metalingvistică”.
Vorbirea metalingvistică – adică obiceiul de a discuta despre ceea ce urmează să scrii înainte de a așterne cuvintele pe hârtie – a devenit una dintre cele mai eficiente metode prin care copiii învață să scrie mai bine, capătă încredere în propriile idei și își dezvoltă gândirea critică legată de textele lor.
CITEȘTE ȘI Aceștia sunt cei mai importanți ani pentru succesul copilului tău, potrivit unui studiu
SURSA FOTO: freepik.com @zinkevych
În multe familii, scena se repetă: un băiat sau o fată își termină eseul pentru școală, îl predă mulțumit(ă), iar când îl primește înapoi, primul lucru pe care îl aude este: „Ai scris greșit cuvântul acesta, aici ai făcut o greșeală”.
Reacția firească a multor părinți este să corecteze imediat ortografia sau gramatica. Dar dacă, astfel, am omite de fapt ceea ce contează cel mai mult?
Cercetări recente, conduse de profesoara Ruth Newman de la Universitatea din Exeter, propun o schimbare de perspectivă asupra modului în care îi putem ajuta pe copii să scrie mai bine.
Studiul, publicat în Research Papers in Education și bazat pe trei ani de observații în săli de clasă, arată că există un factor chiar mai important decât cunoașterea regulilor: obiceiul de a vorbi despre ceea ce vrei să scrii înainte de a începe să scrii.
Studiul, citat de Ser Padres, se concentrează pe ceea ce specialiștii numesc vorbire metalingvistică, adică modul în care este folosit limbajul.
Nu este vorba despre explicarea regulilor gramaticale, ci despre adresarea unor întrebări precum: „De ce ai ales acest cuvânt?”, „Ce vrei să simtă cititorul?”, „Cum s-ar schimba textul dacă ai reformula această expresie?”
Profesoara Ruth Newman susține că crearea unui spațiu de conversație în jurul scrisului transformă modul în care elevii scriu.
Așa cum arată studiul, acest tip de dialog „permite elevilor să își conecteze cunoștințele și intuițiile anterioare cu o reflecție mai conștientă și explicită asupra deciziilor pe care le iau în timpul scrierii”.
Scrisul de calitate începe cu mult înainte de a ridica un stilou sau de a deschide un document pe calculator.
Potrivit cercetătoarei, copiii nu doar că își îmbunătățesc aspectele tehnice ale scrisului, dar își dezvoltă și gândirea critică asupra propriilor texte, devenind astfel scriitori mai încrezători și mai stăpâni pe stilul lor personal.
SURSA FOTO: freepik.com @syda_productions
Profesorii care au participat la studiul realizat de Ruth Newman nu s-au limitat la corectarea greșelilor sau la solicitarea unui text finalizat.
Strategia lor a fost mult mai subtilă și eficientă: au pus întrebări deschise, au ascultat fără a întrerupe, au încurajat răspunsurile neașteptate și, cel mai important, i-au ajutat pe elevi să verbalizeze idei care de obicei rămân nerostite în mintea lor.
Una dintre ideile principale evidențiate de Newman este folosirea așa-numitelor întrebări de încadrare. Aceste întrebări „direcționează și concentrează atenția elevilor asupra anumitor aspecte ale textului”.
Însă, succesul nu vine doar din simpla formulare a întrebărilor. Potrivit lui Newman, impactul real apare atunci când aceste întrebări sunt combinate cu așa-numitele mișcări de răspuns – adică solicitări prin care profesorii îi încurajează pe elevi să detalieze o idee, să-și justifice alegerile de cuvinte sau să exploreze alternative.
Această abordare nu este valoroasă doar în clasă, ci poate deveni un instrument extrem de util și pentru părinții care vor să-și ajute copiii să scrie mai bine, fără să recurgă la corectarea directă.
De fapt, experții în educație avertizează de mult timp că corectarea timpurie poate inhiba creativitatea și poate duce la reticență față de scris.
Vorbirea despre limbaj ajută la o mai bună înțelegere a limbajului.
În loc să întrebi „Ce notă ai luat?” sau „Câte greșeli ai făcut?”, ar fi mult mai valoros să formulezi întrebări precum:
„Ce ai vrut să transmiți aici?”
„Cum ți-ai imaginat finalul acesta?”
„Crezi că cineva care citește va înțelege ce ai vrut să spui?”
Așa cum reiese din studiu, acest tip de dialog îi ajută pe copii să treacă de la statutul de scriitori pasivi – care doar îndeplinesc cerințe – la cel de scriitori activi, conștienți de faptul că fiecare cuvânt ales are un impact asupra cititorului.
SURSA FOTO: freepik.com @zinkevych
Timp de trei ani, Ruth Newman a observat zeci de clase în care era aplicată această metodă. Una dintre cele mai puternice scene surprinse în studiu este cea a unui profesor care analizează, alături de elevi, o frază din Stăpânul Inelelor.
Profesorul îi provoacă să gândească, întrebând:
„Dacă propoziția s-ar încheia aici, ce efect ar avea?”
„Cum s-ar schimba mesajul dacă am adăuga acest cuvânt?”
Prin astfel de întrebări, elevii încep să înțeleagă că scrisul de calitate nu ține doar de tehnică, ci și de efectul produs asupra cititorului.
Așa cum subliniază articolul: „Un dialog atent orchestrat despre textul scris reflectă și, în același timp, dezvoltă gândirea metalingvistică necesară pentru o exprimare eficientă.”
Cu alte cuvinte, vorbind despre limbaj, copiii învață să gândească mai bine despre limbaj, ceea ce se traduce prin texte mai clare, mai personale și mai expresive.
Studiul mai arată că, pentru a învăța să scrie cu adevărat bine, copiii au nevoie de mai mult decât reguli gramaticale sau exerciții de ortografie.
Au nevoie să înțeleagă procesul din spatele scrisului: cum să-și formuleze ideile, cum să anticipeze reacția cititorului și cum să-și ajusteze mesajul pentru a fi cât mai clar și mai convingător.
De exemplu, în loc să li se spună pur și simplu „aici ai făcut o greșeală”, este mult mai eficient să li se ofere ocazia să reflecteze:
„Ce ai vrut să spui în acest paragraf?”
„Cum ai putea să exprimi mai clar această idee?”
„Există un cuvânt sau o expresie mai potrivită aici?”
Prin astfel de întrebări, copiii învață să gândească precum un scriitor, să-și privească textele ca pe niște instrumente de comunicare, nu doar ca pe niște teme de rezolvat pentru școală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil