Învățarea bazată pe persoană și pe experiențe are o serie de potențialități care se extind în toate domeniile, mult mai mult decât cel pur educativ. Cum se poate pune în practică această dimensiune a învățării? Ce au, de fapt, nevoie copiii care învață?
Pentru a pune în practică această dimensiune a învățării, este esențial să privim fiecare copil ca pe un individ unic, cu nevoi, interese și experiențe proprii.
Învățarea nu trebuie să fie doar un proces mecanic de acumulare de informații, ci o călătorie personală, în care elevul este activ implicat.
În acest sens, abordările educative care pun accentul pe experiențe reale, pe învățarea prin activități și pe reflecția asupra propriei experiențe devin esențiale.
SURSA FOTO: Freepik.com@gpointstudio
Copiii care sunt implicați în activități ce îi provoacă să gândească, să experimenteze și să colaboreze învață mult mai mult decât dacă ar fi pur și simplu expuși la informații teoretice.
Acest tip de învățare activă stimulează curiozitatea și dorința de a învăța pe termen lung, dezvoltând, în același timp, abilități esențiale, cum ar fi gândirea critică, rezolvarea problemelor și capacitatea de a lucra în echipă.
SURSA FOTO: Freepik.com@freepik
În primul rând, au nevoie de un mediu sigur, în care să se simtă liberi să își exprime ideile și sentimentele, dar și de educatori care să le recunoască unicitatea și să le sprijine dezvoltarea în funcție de ritmul lor propriu.
De asemenea, copiii au nevoie de oportunități de a învăța din greșeli și de a înțelege că învățarea nu este un proces linear, ci unul plin de încercări și ajustări.
În acest sens, învățarea bazată pe persoană și pe experiență nu doar că favorizează o educație mai profundă, dar și mai umană, punând în centrul său nu doar cunoștințele, ci și formarea unui individ conștient de propriile capacități, valori și scopuri.
SURSA FOTO: Freepik.com@freepik
Unul dintre indicatorii pentru măsurarea gradului de eșec școlar al unui sistem educativ este nivelul abandonului școlar timpuriu.
În ciuda îmbunătățirilor înregistrate în ultima decadă, Spania are a doua cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din Uniunea Europeană, imediat după România.
Cauzele sunt multiple și sunt legate de circumstanțe familiale complicate, dificultăți economice și percepția lipsei de utilitate a educației; dar și de motivația scăzută, lipsa obiceiurilor de studiu și muncă, stima de sine scăzută, insecuritatea și încrederea scăzută în propriile abilități.
De aceea, este atât de necesar să se creeze condiții pentru dezvoltarea potențialului pe care fiecare persoană îl are în mod inerent și să se faciliteze un climat motivant pentru învățare
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil