În prezent, cantitatea de informații din toate domeniile este atât de mare încât pare imposibil să rămâi neinformat. În plus, actuala generație de părinți este una dintre cele mai educate din istorie, iar acest fapt îi determină să caute în mod constant informații despre creșterea și educația emoțională a copiilor lor.
Deși această dorință de informare este lăudabilă, este esențial să știm unde să căutăm informațiile potrivite. Este necesar să fim atenți la sursele din mediul online, în special la cele din rețelele de socializare, deoarece există riscul să fim influențați de mesaje șocante sau soluții simpliste, care pot fi complet eronate.
Pedagogul și profesoara Eva Bach, care a lansat cartea „Emotional Nonsense”, avertizează cu privire la acest pericol.
Jurnaliștii de la Hola.com au discutat cu Eva Bach despre consecințele adoptării acestor sloganuri greșite în procesul de creștere și educație a copiilor noștri și despre modul în care acestea le influențează comportamentul.
Totodată, ea a explicat cum ar trebui să arate o educație emoțională corectă și adecvată.
„În funcție de persoanele pe care le urmărim, este foarte ușor să ne formăm o percepție greșită despre fericire. Acest lucru poate duce la o supraprotecție care afectează grav dezvoltarea sănătoasă a copilului”, avertizează Bach.
Haosul emoțional se referă la faptul că, deși se vorbește tot mai mult despre creșterea emoțională, educația emoțională, sănătatea mintală și emoții, acestea rămân în mare măsură necunoscute pentru mulți.
Există o percepție foarte simplistă, limitată și părtinitoare asupra emoțiilor.
Pe lângă confuziile și neînțelegerile răspândite, circulă și informații false sau de-a dreptul absurde.
Acest haos este evident și se amplifică rapid, mai ales prin intermediul rețelelor de socializare, unde mulți influenceri sau persoane care aspiră să devină influenți discută frecvent despre aceste subiecte.
Din păcate, aceștia o fac adesea fără calificări sau fără suficientă experiență. În acest context, devine din ce în ce mai dificil să distingem între practici corecte și cele greșite și să știm în cine sau în ce mesaje putem avea încredere.
Cel mai mare pericol constă în pierderea propriei judecăți și subminarea influenței noastre ca părinți, până la punctul în care creșterea copiilor noștri ajunge să fie ghidată de ceea ce spun acești influenceri.
Într-un context marcat de confuzie și de dificultatea de a discerne între informațiile bazate pe principii psihopedagogice solide și cele lipsite de fundament, precum și între practicile sănătoase și cele dăunătoare, există riscul de a ne lăsa seduși de mesaje atrăgătoare, dar lipsite de conținut real.
Aceste mesaje sunt adesea pline de stereotipuri, subiecte simpliste sau rețete și sloganuri generalizate, depersonalizate și, în unele cazuri, complet eronate.
De exemplu, în funcție de persoanele pe care le urmărim, ne putem forma o percepție greșită despre fericire, care să conducă la comportamente de supraprotecție.
Această supraprotecție poate avea un impact negativ major asupra unei creșteri sănătoase și echilibrate a copilului.
Există câteva aspecte esențiale care definesc o educație emoțională sănătoasă. În primul rând, trebuie să fim clari asupra scopului său: acesta nu este doar să înțelegem sau să gestionăm emoțiile, ci și să ne cunoaștem pe noi înșine, să ne înțelegem, să evoluăm ca oameni și să devenim mai umani prin intermediul emoțiilor.
Un alt aspect fundamental este dublul său rol, atât personal, cât și social, interior și exterior, promovând în același timp stima de sine și empatia.
Acestea sunt cu adevărat benefice doar dacă merg mână în mână.
De asemenea, educația emoțională ar trebui să fie un proces continuu, de creștere și învățare pe tot parcursul vieții, nu doar o serie de acțiuni izolate.
Studiile arată că efectele sale pozitive se mențin doar dacă există continuitate în timp.
Un alt punct crucial este orientarea sa spre sănătate, mai degrabă decât exclusiv spre fericire. Trebuie să fim capabili să ne concentrăm pe menținerea sănătății emoționale chiar și atunci când fericirea devine dificil de atins sau se destramă.
În plus, este important să recunoaștem că există și „fericiri nesănătoase.”
În final, educația emoțională trebuie să includă validarea și acceptarea tuturor emoțiilor.
Toate emoțiile sunt legitime; însă, ceea ce facem sub influența lor sau modul în care acționăm din cauza lor nu este întotdeauna justificat.
Desigur. De fapt, educația emoțională este prezentă oricum, fie că ne place sau nu. Chiar dacă nu există o educație emoțională formală, intenționată sau conștientă, întotdeauna există o transmisie emoțională.
Tot ceea ce facem și spunem are un fundal sau o vibrație emoțională, iar emoțiile sunt transmise constant, prin osmoză, doar prin simplul fapt că percepem și simțim emoțiile celor din jur și ale contextului în care ne aflăm.
Acest lucru subliniază că educația emoțională nu ține, în primul rând, de programe școlare sau de instrumente de predare, ci de atitudini, de modul în care cultivăm legăturile emoționale, precum și de stilurile de relaționare și comunicare pe care le promovăm.
În carte sunt prezentate 12 tipuri de educații emoționale distorsionate. Iată câteva exemple:
Analgezicul, care amorțește emoțiile și ignoră pe cele neplăcute sau dureroase.
Profilacticul, care se teme de orice regres și își canalizează eforturile spre evitarea acestuia, în loc să promoveze în mod activ sănătatea și bunăstarea.
Mr. Wonderful, care încearcă să rezolve orice problemă prin gânduri pozitive, chiar dacă acestea contrazic realitatea sau trăirile interne ale persoanei.
Fast-food-ul emoțional, care caută soluții rapide și convenabile, „servite pe tavă” din exterior.
Domesticatorul, care impune anumite emoții pentru a ne face să ne supunem intereselor altora sau regulilor stabilite, fără a ne provoca disconfort.
Saltimbancul, care confundă educația emoțională cu sărituri, cântece, dans, râs, plâns, îmbrățișări și exaltare exagerată.
Aceste tipuri de „educații emoționale” au în comun o viziune superficială, limitată și părtinitoare asupra emoțiilor.
Ele nu contribuie la o dezvoltare sănătoasă, ci perpetuează indivizi și societăți imature emoțional sau chiar bolnave.
Această abordare nu promovează o înțelegere profundă sau o gestionare sănătoasă a emoțiilor, ceea ce poate avea consecințe negative atât la nivel personal, cât și colectiv.
Așa cum am menționat anterior, părinții ar trebui să înceapă prin a apela la profesioniști, centre specializate, cărți și materiale video create de persoane cu o carieră recunoscută, care au o experiență extinsă în domeniu.
Este important să urmărească resurse realizate de experți care cunosc diverse studii, autori și abordări, oferind perspective bazate pe cunoștințe solide și aprofundate.
În acest sens, cărțile mele includ numeroase referințe la alți autori, cărți, videoclipuri și resurse diverse, care pot fi folosite pentru a explora în continuare și a aprofunda procesul de creștere emoțională sănătoasă.
De asemenea, este esențial să reținem că primul și cel mai important pas este să începi cu tine însuți. Nu există o metodă mai bună de a le oferi copiilor o educație emoțională solidă decât să ne îngrijim de propria noastră reorganizare și igienizare a lumii emoționale.
Adevărata cheie pentru sănătatea și maturitatea emoțională a copiilor și adolescenților constă în sănătatea și maturitatea emoțională a adulților care îi ghidează.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil