Dr. Lisa Feldman Barrett, specialist în neuroștiință și psiholog la Harvard, le amintește părinților că ei sunt responsabili pentru încurajarea copiilor să creeze conexiuni neuronale.
Expertul, într-un articol publicat pe CNBC, detaliază, astfel, care sunt cele șapte reguli parentale pentru a-i ajuta pe copii să-și construiască un creier flexibil și, prin urmare, rezistent, ținând cont de dovezile științifice.
„Tâmplarii sculptează lemnul pentru a-i da forma pe care o doresc. Grădinarii ajută lucrurile să crească singure”, spune dr. Lisa Feldman Barrett. Cu alte cuvinte, nu este vorba de a determina ca un copil să devină medic, muzician sau fotbalist, ci de a promova un mediu de „creștere sănătoasă”, indiferent de deciziile pe care le ia copilul.
„Poate vrei ca micuțul tău să cânte la vioară, dar forțarea lui să meargă la cursuri (abordarea tâmplarului) l-ar putea face să nu-i placă muzica deloc”, susține specialistul în neuroștiință. „Demersul grădinarului este de a răspândi o varietate de oportunități muzicale prin casă și de a vedea care dintre ele trezesc interesul copilului tău. Îi place copilului să lovească în oale și tigăi? Poate copilul tău este un baterist de heavy metal. Odată ce știi ce tip de plante cultivi, poți ajusta solul astfel încât să prindă rădăcini și să înflorească”.
Chiar dacă copiii sunt foarte mici, nu vorbesc sau par să nu înțeleagă nimic, nu vă faceți griji! Studiile au arătat că creierul micuților procesează toate informațiile pe care le primește.
„Acest lucru pune bazele neuronale pentru învățarea ulterioară”, explică dr. Feldman Barrett. „Prin urmare, cu cât aud mai multe cuvinte, cu atât efectul este mai mare. De asemenea, își vor îmbunătăți vocabularul și înțelegerea cititului”.
Expertul adaugă importanța de a îi învăța pe copii cuvintele legate de emoții pentru a le promova flexibilitatea.
SURSA FOTO: freepik.com @pressfoto
Specialistul în neuroștiință recunoaște că „poate fi obositor când copilul tău întreabă constant: de ce?” Dar când le explici ceva nou și le și pui în practică, creierul funcționează mai eficient. Din acest motiv, este important să nu oferiți răspunsuri de genul „pentru că așa am spus”. „Copiii care înțeleg motivele pentru care se comportă într-un anumit mod își pot regla acțiunile mai eficient”, adaugă psihologul.
Dacă tot ce știe copilul este: „nu ar trebui să mănânc toate prăjiturile pentru că mi-a spus mama (figura de autoritate) și dacă o fac, voi avea probleme”, va fi rău. Ei trebuie să înțeleagă că nu ar trebui să o facă pentru că „mă doare stomacul și îmi voi lăsa frații fără prăjituri și vor fi triști”. „Acest raționament îi ajută să înțeleagă consecințele acțiunilor lor și stimulează empatia”, adaugă expertul.
Punerea de etichete nu este cea mai bună măsură pentru a-i învăța pe copii. Adică, nu-i spune „ce rău ești” după ce și-a lovit fratele. „Fii specific”, reamintește dr. Lisa și optează pentru o expresie de genul: „nu o mai lovi pe sora ta pentru că o rănești”.
„Aceeași regulă este valabilă pentru laudă”, continuă ea. Nu-i spune „ce copil bun ești” când nu a răspuns la o lovitură de-a fratelui său. Mai degrabă, comentați acțiunea: „ai făcut bine că nu ai dat înapoi în fratele tău”. Acest tip de limbaj îi va ajuta creierul copilului să construiască concepte mai utile despre acțiunile lui și despre ei însăși.
O altă sugestie este de a descrie acțiunile personajelor din povești. Când cineva minte, de exemplu, evitați să spuneți „este un mincinos”. Spune mai bine: „de ce crezi că a mințit? Cum se vor simți alții dacă află? Ar trebui să-l ierte?” „Prin interacțiunea cu curiozitatea și nu cu certitudinea”, adaugă expertul, „modificați flexibilitatea de care vor avea nevoie în situații din viața reală”.
„Copiii învață în mod natural privind, jucându-se și, mai ales, copiindu-i pe adulți. Este o modalitate eficientă de a învăța și le oferă un sentiment de stăpânire. Așa că dă-le o mătură în miniatură, o lopată de grădină sau o mașină de tuns iarba de jucărie și lasă să înceapă imitația”, ne sfătuiește expertul. Și apropo, nu uitați că uneori copiii imită prost.
Lisa Feldman sfătuiește copiii să socializeze. „Pe lângă oamenii pe care îi întâlnesc de obicei copiii tăi – bunici, unchi, prieteni, alți copii etc. – încearcă să le arăți cât mai multă diversitate, mai ales când sunt bebeluși”. Și este că, potrivit cercetărilor, „bebelușii care interacționează în mod regulat cu vorbitori de diferite limbi pot stabili conexiuni neuronale esențiale pentru a învăța alte limbi în viitor”.
Copiilor le place să facă lucruri pentru ei înșiși. „Vreau să fac singur”, răspund ei de mai multe ori când vor să facă lucruri fără ajutorul tău. „Asta e bine. Toți părinții își doresc ca micuții lor să dobândească autonomie”, spune dr. Lisa Feldman Barrett.
Acest lucru implică și faptul că, dacă copilul își aduce bolul cu cereale la masă și îl scapă, nu o face intenționat pentru ca tu să ai de făcut curățenie și nici nu-ți pune la încercare răbdarea. „Mai degrabă, învață ceva despre fizica gravitației. De asemenea, învață că acțiunile sale au un efect asupra lumii din jurul lui. Așa că ridică cerealele și lasă-l să încerce din nou”, spune expertul.
„A ști când să intervii și când să te retragi poate fi o provocare”, adaugă dr. Feldman Barrett. „Dar dacă ești mereu acolo, îndrumându-ți copilul și îngrijindu-i toate nevoile, el nu va învăța să facă lucrurile pe cont propriu. Uneori, lăsarea lor să se chinuie îi ajută să reziste și să înțeleagă consecințele acțiunilor lor mai târziu”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil