În cadrul emisiunii Părinți Prezenți, moderată de Loredana Iriciuc, redactor-șef ParintisiPitici.ro, subiectul vârstei ideale pentru înțărcare a fost abordat dintr-o perspectivă amplă. Invitată în emisiune, Mara Popescu, consultant în alăptare certificat IBCLC, a explicat că răspunsul se regăsește într-o recomandare esențială a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)
„OMS recomandă alăptarea 2 ani și peste atâta timp cât mama și copilul doresc”, a spus Mara Popescu la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
Această recomandare, considerată de specialistă „frumoasă și cuprinzătoare”, sintetizează multiple beneficii.
„Mi s-a părut atât de frumoasă și de cuprinzătoare această recomandare pentru că, pe de o parte, cei doi ani se referă la partea de imunitate a copilului, de nutriție de calitate.
Pe de altă parte, completarea cu `atât timp cât mama și copilul doresc` se referă la cazurile particulare în care depindem de ce resurse sunt disponibile, dacă există alimentație disponibilă, dacă există apă potabilă.
În anumite cazuri, alăptarea poate să facă diferența dintre viață și moarte, mai ales acolo unde nu sunt suficiente resurse disponibile, iar în cazul țărilor mai dezvoltate poate să facă diferența între sănătate și boală.
Avem, deci, atât partea emoțională, partea nutritivă și partea de sănătate a copilului”, a mai explicat Mara Popescu.
SURSA FOTO: freepik.com @lia_russy
„Care sunt riscurile posibile atunci când mama alege să întârzie prea mult înțărcarea?” a mai întrebat Loredana Iriciuc.
Potrivit Mariei Popescu, nu există riscuri semnificative asociate cu o întârziere a înțărcării, atâta timp cât alăptarea se realizează într-un cadru echilibrat și dorit de mama și copil.
„Dacă ar fi să privim din punct de vedere antropologic, copiii erau alăptați între 2,5 - 7 ani. Aceea era vârsta la care puiul de om era pregătit să renunțe singur la sân”, spune specialista.
Mara Popescu a subliniat că în trecut, copiii aveau un ritm propriu de desprindere de mamă. Pe măsură ce învățau să meargă și să socializeze cu alți copii, aceștia începeau să-și regleze singuri timpul petrecut departe de mamă.
„Mi se pare foarte interesant cum se întâmplau lucrurile pentru că nu aveam concediu de creștere a copilului, mama era obligată să meargă la un anumit loc de muncă într-o perioadă fixă, ci era totul mult mai flexibil.
Pe măsură ce copilul începea să meargă, era singur cel care se ducea, împreună cu gașca de copii, învățau cei mai mici de la cei mai mari, se jucau împreună, descopereau lumea, iar copilul era cel care se desprindea de mamă și apoi se întorcea atunci când el avea nevoie. Nu e ca acum când părinții își lasă copiii la creșă sau grădiniță, ci copilul era cel care se desprindea și el hotăra intervalul de timp cât se îndepărta față de mamă și când avea nevoie să fie din nou împreună”, a mai subliniat experta.
Aceste observații aduc în prim-plan o viziune holistică asupra înțărcării, care nu trebuie să fie percepută ca un moment tragic sau ca o schimbare bruscă. De fapt, această etapă naturală poate fi diferită pentru fiecare mamă și copil în parte.
„Poveștile astea despre cum era viața înainte ne ajută să avem o imagine mai amplă și să ne dăm seama că înțărcarea nu este ceva de speriat, nu este un lucru de care mamele să se simtă vinovate. Când ne gândim la înțărcare apare așa o tristețe, o vinovăție și parcă le pare rău că se termină și că le ia ceva atât de prețios ce le-a oferit copilului până atunci”, a mai spus Mara Popescu.
SURSA FOTO: freepik.com @sosiukin
„Dar care sunt riscurile de a forța copilul să renunțe la sân mai devreme decât trebuie?” a mai întrebat Loredana Iriciuc.
În primul rând, Mara Popescu a subliniat importanța laptelui matern în construirea corpului copilului, făcând referire la acest proces ca la „cărămizile” cu care copilul își dezvoltă structura fizică.
„Riscurile sunt atât din punct de vedere nutrițional - pentru că aici sunt cărămizile cu care copilul își construiește corpul”, susține specialista.
Pe lângă aspectul nutrițional, alăptarea joacă un rol fundamental în formarea sistemului imunitar al copilului. Până la vârsta de 3 ani, sistemul imunitar al copilului este încă în dezvoltare, iar laptele matern furnizează anticorpi esențiali care protejează copilul de infecții și boli.
„Apoi, mai este partea de imunitate. Un copil, până în 3 ani, își formează sistemul imunitar și are nevoie să fie aproape de mamă, are nevoie de anticorpii pe care laptele matern îi oferă.
Și aici mi se pare foarte interesant cum mama îi oferă copilului atât anticorpi pentru toate bolile pe care mama le-a avut, cât și anticorpi specifici pentru copii atunci când este alăptat și transmite aceste informații către sânul mamei prin saliva pe care o pune pe sân și apoi primește direct antidotul.
Contribuie la o sănătate mai bună chiar și după ce copilul a început creșa sau grădinița”, a mai spus Mara Popescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil