Metoda Montessori, dezvoltată de educatoarea, pedagogul și medicul italian Maria Montessori în urmă cu peste 100 de ani, este una dintre cele mai apreciate abordări educaționale la nivel mondial. În ultimii ani, a câștigat tot mai multă popularitate în rândul părinților datorită valorilor pe care le promovează.
Unul dintre motivele pentru care această metodă este atât de îndrăgită este faptul că susține dezvoltarea autonomiei la copii, oferindu-le libertatea și încrederea de a învăța, a explora și a se juca în propriul ritm.
Metoda Montessori este structurată în jurul a cinci arii de învățare: activități senzoriale, limbaj, matematică, cultură și viață practică. Dintre acestea, viața practică este una dintre cele mai reprezentative componente ale metodei, fiind ușor de aplicat și acasă.
În continuare, îți explicăm ce presupune viața practică în pedagogia Montessori și cum poți introduce activități în rutina zilnică pentru a susține independența copilului tău.
După cum sugerează și numele, viața practică în pedagogia Montessori se referă la activități concrete, inspirate din viața de zi cu zi, menite să-i pregătească pe copii pentru situațiile reale cu care se vor confrunta.
Acestea includ sarcini precum igiena personală, curățenia, organizarea spațiului, pregătirea hranei sau îngrijirea mediului înconjurător, notează bebesymas.com.
Prin astfel de activități, cei mici își dezvoltă abilități importante care favorizează autonomia, încrederea în sine, coordonarea și motricitatea fină, toate într-un mod natural, care stimulează simțurile și le dă sens.
Un aspect important al metodei Montessori este faptul că aceste sarcini sunt realizate independent, în funcție de vârsta copilului. Iar vestea bună este că nu este nevoie să investești în materiale speciale sau mobilier Montessori pentru a începe.
Cu mici adaptări, viața practică poate fi ușor integrată în rutina zilnică, acasă.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
În general, viața practică în Montessori presupune implicarea copilului în activități cotidiene, adaptate vârstei și nivelului său de dezvoltare.
Deși unele sarcini pot fi introduse încă de la 12 luni, perioada optimă pentru acest tip de activități este între 18 luni și 6 ani, când copiii dezvoltă capacitatea de concentrare, coordonare și autonomie.
Această categorie include activități prin care copilul învață să aibă grijă de el. Este important să adaptăm spațiile (baia, dormitorul) astfel încât să îi fie ușor să le acceseze și să se descurce singur.
Chiar dacă unele familii aleg să cumpere mobilier adaptat copiilor (chiuvete mici, dulapuri joase), este suficient să folosești un taburet, să păstrezi hainele în sertare la nivelul copilului sau să creezi colțuri accesibile pentru rutina de igienă.
Exemple de activități:
Spălatul mâinilor și al feței
Spălatul pe dinți
Periatul părului
Alegerea hainelor (poți oferi două opțiuni)
Îmbrăcatul și dezbrăcatul singur
Încălțarea/dezîncălțarea și așezarea pantofilor la loc
Copiii adoră să participe la ceea ce fac adulții, iar curățenia este un prilej excelent pentru învățare. Nu înseamnă că le delegăm responsabilitățile noastre, ci că îi implicăm în mod activ în gestionarea spațiului, dezvoltându-le simțul responsabilității și al organizării.
Exemple de activități:
Măturatul și strângerea mizeriei cu un făraș mic
Ștersul suprafețelor cu o cârpă
Așezarea ustensilelor la locul lor
Spălatul și ștersul vaselor
Aranjarea mesei: farfurii, tacâmuri, pahare, șervețele
Strângerea jucăriilor și a obiectelor personale
Făcutul patului
Sortarea rufelor și împăturirea hainelor
Bucătăria este un spațiu minunat pentru învățare practică. Aici, copilul își dezvoltă motricitatea fină, învață despre texturi, gusturi și sănătate, și capătă încredere în propriile abilități.
Exemple de activități:
Spălarea, curățarea și tăierea fructelor și legumelor (cu ustensile sigure, adaptate vârstei)
Măsurarea, frământarea sau amestecarea ingredientelor
Turnarea lichidelor dintr-un recipient în altul (exersează precizia)
Folosirea unor electrocasnice simple, cu supraveghere (storcător, blender, cuptor cu microunde)
Poți transforma aceste activități în momente de conectare, vorbind cu copilul despre alimente, gusturi, sănătate și originea mâncării.
Respectul pentru mediu este unul dintre principiile centrale ale metodei Montessori. De aceea, copiii sunt încurajați să aibă grijă de ceea ce îi înconjoară: natură, plante, animale, spații comune.
Exemple de activități:
Hrănirea animalelor de companie (dacă este sigur pentru copil)
Udatul plantelor, grădinăritul, ștersul frunzelor
Aranjarea florilor într-o vază
Colectarea selectivă a deșeurilor pentru reciclare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil